Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC

2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL

2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului

In vederea identificării Zonelor Urbane Marginalizate de la nivelul Municipiul Huși s-a luat în considerare distribuția gospodăriilor pe unități teritoriale de referință la nivelul întregului municipiu, In urma studiului de referinţă au fost identificate 3 zone, fiind validate şi declarate ZUM.  Două din ZUM-urile validate se suprapun cu 2 ZUM-uri identificate in Atlasul Zonelor Marginalizate, care  impreună cu  zonele de proximitate ale acestora , formeză teritoriul SDL. Teritoriul SDL din municipiul Huşi include deci 5 zone ce au facut obiectul Studiului de Referinţă, rezultate prin  comasarea următoarelor cartierele vecinale :  (Corni , Stadion), (Raieşti,  Dric, Grădinari, Recea), (Schit, Plopeni), (Broşteni, Dobrina), (Centru) . Comasarea  carteierelor in vederea analizei s-a realizat ţinand cont de coerenţa din punct de evedere economic, social şi fizic  cunoscută la nivelul municipiului , pentru a fi indeplinite condiţia de funcţionalitate. La nivelul cartierelor au fost incluse toate  străzile componente  , aşa cum sunt definite in nomenclatorul stradal al primăriei Huşi , numărul total al populaţiei din SDL fiind de 16.638 locuitori indeplinind cerinţa minimă privind dimensiune a teritoriului .

Zona 1 -Stadionului-Corni se suprapune parţial cu Mapa marginalizată din Atlas ce conţine străzile : Corni, Dealul Cotroceni, Dumitru Patras, Gheorghe Doja, Mos Ion Roata, Petru Filip, Salcamului, Turbata.

Zona 3 -Răiești-Dric-Recea-Grădinari se suprapune parţial cu Mapa marginalizată din Atlas ce conţine străzile:Ana Ipatescu, Costache Olareanu, Dacia, Husi-Stanilesti, Ieremia Movila, Ion Minulescu, Obor, Stefan Dumitrescu .

Zona 4- Schit-Plopeni nu se suprapune cu mape marginalizate din Atals.

Cele 3 zone prezentate au un nivel scăzut de capital uman, un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și au condiții de locuire precară, in urma analizării indicatorilor cheie conform studiului de referinţă, fiind validate ca ZUM-uri.

Zona 2 - Centru  si Zona 5- Dobrina-Broșteni nu au un nivel scăzut de capital uman, un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și nu au condiții de locuire precară, conform indicatorilor cheie şi  NU sunt validate ca ZUM-uri acestea constituind zona funcţională a teritoriului SDL.

Componenţa străzilor şi delimitarea acestora este prezentată in ANEXA 1, la SDL.

2.1.2 Principalele caracteristici geografice

Teritoriul SDL cuprinde 3 ZUM-uri şi zona funcţională aferentă , extinzandu-se pană la aprope de limitele intregului oraş , amplasarea faţă de referinţele cardinale fiind următoarea:

ZUM 1 -Stadionului –Corni , se extinde din  partea de nord a municipiului , de la intrarea in oraş din comuna Epureni pană la zona administrativă,cuprinzand zona din jurul Stadionului municipal pană la liceul Cuza Vodă.Cartierul Corni datează din timpurile  lui Eremia Movilă ce a infiinţat Episcopia daruindu-i 6 sate printre care şi Corni, fiind populat prin aducerea de bulgari , posluşnici , târgoveţi şi in cele din urmă de  husiţi aduşi de Ştefan cel Mare ce s-au ocupat cu creşterea viţei de vie.Tradiţia se păstrează şi astăzi, populaţia crescandu-şi veniturile prin această activitate.

ZUM 3 - Răiești-Dric-Recea-Grădinari ocupă partea de est a municipiului, fiind vecinală cu cartierul Corni, urmărind linia drumului european ce străbate Huşi-ul către punctul de frontieră Albiţa, fiind amplasat intre paraul Şara şi Drăslăvăţ . In aceeşi perioadă a lui Ştefan cel Mare se formează cartierul Raieşti - Grădinari, din bulgari şi găgăuţi, pricepuţi in ale grădinăritului, extindrea fiind facută prin costruirea noilor cartere in 1946 denumit Dric, asezat in spatele cartierului bulgăresc şi Recea, zonă in care se organizează anual iarmarocul.

ZUM 4 -Schit-Plopeni are de asemeni incărcătură istorică din aceeşi perioadă , grădinarii  veniţi extinzandu-se  , formand carierul Plopeni, acesta fiind invecinat cu aşezămantul monahal al unui schit de călugări.In perioada 1986 zona este populată cu muncitori ce primesc repartiţie la blocurile noi.

2.1.3  Patrimoniul natural

ZUM 1 -Stadionului –Corni

ZUM 3 - Răiești-Dric-Recea-Grădinari

ZUM 4 -Schit-Plopeni

Reţeaua hidrografică ce strabate  cele trei zone  este constituită  din două pârâuri principale Şara şi Drăslăvăţ ce curg din partea apuseană spre răsărit, cu doi afluenti mai mici Turbata şi Schit , care la ieşirea din oraş in partea de est se unesc in pârâul Huşi. Provenienţa lor  este din dealurile ce înconjoară Huşi-ul.  Acestea străbat  cele trei ZUM-uri.

Pozitionarea celor trei zone  este  pe colinele dealurilor ce inconjoarea municipiul, centrul fiind amplasat mai jos ca altitudine.

2.1.4  Patrimoniul arhitectural şi cultural

In teritoriul există, o serie de clădiri ce au fost valorificate prin reconversie funcțională , clădiri monumente istorice,  care sunt o resursă importantă in teritoriu , primind destinaţii socio-culturale sau medicale, spatii ce vor gazdui alaturi de centrele noi construite , interventiile FSE+ din prezenta strategie.

  • Casele Ralea Str. Kisacoff Toma 1-1A 1864-1867 ( reabilitata prin SDL ca centru socio-medical)
  • Casa Moruzzi Str A.I Cuza ( reabilitata prin SDL ca centru cultural educational)
  • Camera Agricolă, azi Clubul Elevilor și Copiilor Str. 1 Decembrie 1918 -11 -1911 ( nereabilitata)

Elementele de identitate locală sunt reprezentate prin  bisericile vechi , construite  din timpul domniei lui Stefan Cel Mare.

  • Ansamblul Episcopiei Huşilor – VS-II-a-A-06839 - sec. XV – XX;
  • Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel (Biserică Domnească, Catedrală Episcopală) – VS-II-m-A- 06839 – a fost construită de domnitorul Ştefan cel Mare în anul 1495, fiind reclădită în perioada 1753 – 1756;
  • Ansamblul Bisericii „Sf. Voievozi” – VS-II-m-A- 06832 – construită între anii 1849 – 1855 de către breasla negustorilor bogasieri. Se află pe Strada Eroilor, nr. 10;
  • Biserica Vovidenia – VS-II-m-B-06808 - 1850,reclădită 1938;
  • Biserica Sf. Gheorghe a breslei blănarilor – VS-IIm- B-06840 - 1856 – 1869;

2.2 Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)

2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL

Studiu de referință ce a fost  realizat in Municipiul Huşi pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală , a utilizat  metodologia de eșantionare și cercetare  prin instrumente de cercetare.

Metoda de cercetare folosită a fost :

  • metoda cantitativă, prin sondajului de opinie la nivelul gospodăriilor din teritoriul SDL, selecţia fiind realizată pe baza metodologiei de eșantionare , utilizand instrumentul de cerectare chestionarul ( au fost aplicate un număr de 785 chestionare ), constituit din întrebări care au permis identificarea nevoilor și problemelor la nivelul teritoriului SDL în funcție de următoarele arii de interes: Componența gospodăriei, Documente Educație, Sănătate, Ocupare, surse de venit și cheltuieli ale gospodăriei, Locuire, Dinamica familială;
  • metoda calitativă prin organizarea a 2 Focus Grup-uri, 1 cu comunitatea din ZUM, si 1 cu institutii, ONG-uri, mediul privat ,metodă care a oferit investigarea detaliată a percepțiilor și atitudinilor subiecților. Focus Grup-urile s-au realizat ca o discuție moderată,  centrată pe  temele stabilite (infrastructură și locuințe,  educație și statutul ocupațional al adulților ,veniturile și cheltuielile gospodăriilor ,educația copiilor ,accesul la servicii publice - de educație, sociale, medicale organizarea și relațiile de la nivelul comunității ,relațiile din afara comunității , imaginea publică a zonei), la care au participat între 9 și 22 persoane, fiind asigurată omogenitatea opiniilor, structura de vârstă a participanților, caracteristici de ordin socio-demografic şi
  • Totodata ca metoda calitativa s-a utilizat interviul cu raspunsuri prestabilite , cu ajutorul unui chestionar aplicat pe 563 respondenti in toate cele 3 Zum -uri ce a conturat principalele nevoi ale comunitatilor, relațiile de la nivelul comunității , relațiile din afara comunității , imaginea publică a zonei, fiind asigurată omogenitatea opiniilor, structura de vârstă a participanților, caracteristici de ordin socio-demografic şi

Metodologia de eșantionare utilizată a fost cea probabilistă, eșantionarea aleatoare sistematică.

Populația totală vizată este reprezentată de totalitatea gospodăriilor din cadrul teritoriului SDL.

Volumul eșantionului a fost de .

Nivelul de încredere 95%.

Dispersia populației 0,25.

Eroarea limită de reprezentativitate de ±3,5%.

Dimensiunea corectată a eșantionului .

Numar de chestionarec aplicate:785.

Chestionarele au fost completate astfel încât studiul să cuprindă fiecare stradă din teritoriul SDL.
S-a urmărit un pas de numărare egal cu 14 (paisprezece) gospodării .

Scopul Studiului de referință a fost cel de a furnizarea datelor statistice care să fundamenteze Analiza diagnostic a nevoilor și problemelor populației din zonele distincte, inclusiv ZUM, din teritoriul SDL pe care Asociația GAL Huşi – Comunitate Incluzivă vizează să le soluționeze.

Un punct foarte important al analizei realizate pe baza studiului de referință este evidențierea tipului de comunitate (roma sau non-roma) atât la nivelul teritoriului SDL, cât și pentru fiecare ZUM cuprinsă în teritoriul SDL. Rezultatele  studiului sunt prezentate detaliat in ANEXA 3 şi 4 la SDL.

2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate

La nivelul teritoriului SDL au fost identificate , validate  şi declarate trei zone urbane marginalizate:

Zona 1 (Cartier Stadionului și Cartier Corni)  include următoarele străzi:

1 Decembrie, Scolii, Aleea Stadionului, Aleea M Kogalniceanu, Corni, Sara, Cotroceni, Bariera Pascal, Salcamului, Gheorghe Doja, Episcopiei, Dumitru Hodea, Dumitru Patras, Barbu Delavrancea, Melchisedec, Mos Ion Roata, Dealul Cotroceni, Fundatura Bariera Pascal, Erou Frentescu, Erou Ursan, Ion Patras, Anton Iacob, Vasile Timpu, Turbata, Dumitru David, Alexandru Ionescu, Crucii, Anton Adam, Ion Ianos, Fdt Rotundoaia, Gheorghe Tucanu, Drum Mihai Romila, Barbu Lautaru, Fundatura Erou Frentescu, Drum Patras Tomita, Iojup Patrascu, Iojup Radu, Fundatura Erou Ursan, Eternitatii, Petru Filip, Dumitru Cotlon, Vasile Croitoru, Dumitru Dodan, Ion Balint

Zona 3 (Cartier Răiești, Cartier Dric, Cartier Recea, Cartier Grădinari),  include următoarele străzi:

Frunzelor, Ana Ipatescu, Anton Sarbu, Albita, Fdt. Lt. Octav Hagiu, Lt. Dragulet, Mihai Ralea, Raesti, Doctor Cherimbach, Capitan Ianculescu, Paul Barais, Locotenent Mucenic, Toma Kisacov, Nedelcu, Gheorghe Bucur, Maior Popescu, Pavel Tacu, Popa St. Iliescu, Vilciu Veteranu, Lacramioarelor, Mihai Eminescu, Sulfinei, Sfantu Dumitru, Ion Esanu, Petru Nicolau, Drum Costin, Primaverii, Drum Rapanu, Ion Creangã, Gheorghe Parpalea, Gh. Paveliu, Stefan Burghelea, Toader Gaita, Vasile Lupu, G.Gociu, Lt.Nicolae Teodoru, Fantanilor, Fundatura Ana Ipatescu, Iftene Caciula, Toader Tocu, Stefan Calugaru, Aerodromului, Gheorghe Frent, Zorilor, Plaiului, Libertatii, Fdt Pavel Tacu, Obor, Dacia, Ion Minulescu, Costache Olareanu, Ieremia Movila, Stefan Dumitrescu, Drum Zachiu, 22 Decembrie, Orizontului, Strada Mihail Sadoveanu, Strada George Topârceanu, Strada Tudor Arghezi, Strada Victor Ion Popa, Strada Ciprian Porumbescu, Strada Ioan Slavici, Strada Doctor Corneliu Adameşteanu, Strada Alecu Beldiman, Strada Doctor Inginer Ioan Neamţu, Strada Nicolae Malaxa, Strada Ioan G. Vântu, Strada General Doctor Aviator Victor Anastasiu, Strada Octavian Cotescu, Strada Adam Bălţatu, Strada George Emil Palade, Strada Gheorghe Melinte, Husi Stanilesti, G-Ral Neculai Dabija, Gugiuman Ion, Episcop Grigore Leu, Dr. Hortolomei Nicolae, Drum Recea, Recea, Calea Basarabiei, Prut, Moldovei, Gradinari, Nicolae Polojan, Fdt.Prut, Husi-Voloseni.

Zona 4 (Cartier Schit și Cartier Plopeni) ,  include următoarele străzi:

Schit, Fdt. Stefan Ionescu, Capitan N.N. Cisman, Fundatura Viilor, Viilor, Doctor N. Lupu, Strada Ion Cernatescu, George Cosbuc, Ion Ursulescu, Fdt. Preot Isacescu, Stupinei, Diaconu Irimia, Alexandru Vlahuta, Gheorghe Vieru, Drum Cotoi, Ioan Voda Cel Viteaz, Arion, Lt.Gavril Teodoru, Nicolae Balcescu, Costache Negri, Scarlat Rosetti, Anastasie Panu, Ispas Ivanciu, Maior Popovici, Neculai Popa, Neagoe Basarab, Arinului, Vasile Alecsandri, Amurgului, Cismeaua Dragoi, Arion, Petru Tomescu, Bradului, Alexandru Cel Bun, Dimitrie Sturza, Dimitrie Cantemir, M.Stoenescu, Zidari, Cpt. Anastasiu, Constantin David, Tudor Vladimirescu, Iancu Postu, Valciu Zaharia.

Tabel 1. Indicatori cheie și praguri minimale pentru validarea zonelor urbane marginalizate

Criterii / DimensiuneIndicatori cheiePraguri minimale

Indicatori cheie

 ZUM 1

Indicatori cheie

 ZUM 3

Indicatori cheie

 ZUM 4

Zona 2Zona 5
Capital umanProporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)22%14,06%24,26%20,27%12,57%17,19%
 Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice8%19,14%20,71%24,32%10,47%7,81%
 Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația totală20,5%28,58%39,00%25,11%25,73%25,98%
Ocuparea forței de muncăProporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați - patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist)  și nici nu urmează o formă de învățământ22,5%27,73%23.6%23,31%11,27%11,55%
 Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 m2 pe persoană)54%34,82%34,35%25,72%26,23%17,22%
LocuireNesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală12%36,33%42,01%21,62%30,37%21,88%

Zona 1-Stadionului-Corni are un nivel scăzut de capital uman, un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și are condiții de locuire precară, deci este validată ca Zonă Urbană Marginalizată.

Zona 3-Răiești-Dric-Recea-Grădinari are un nivel scăzut de capital uman, un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și are condiții de locuire precară, deci este validată ca Zonă Urbană Marginalizată.

Zona 4-Schit-Plopeni are un nivel scăzut de capital uman, un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și are condiții de locuire precară, deci este validată ca Zonă Urbană Marginalizată.

Alături de cele 3 zone urbane marginalizate s-a decis ca teritoriul SDL să include şi ZONA 2 – Centru şi ZONA 5- Dobrina-Broșteni  , acestea dispunand de importante  resurse (asigurand masa critică) ce pot contribui la implementarea SDL, incluzand un număr semnificativ de persoane cu boli cronice, copii şi adolescenţi ce pot face parte din grupul ţintă al proiectelor in faza de implementare a SDL, totodată asigurand funcţionalitatea teritoriului şi omogenitatea sa.

Zonelor cu caracter distinct ce fac parte din teritoriul SDL, care pot fi obiectul unor intervenţii in SDL :

- zona Recea ( ZUM 3) ,  str Husi- Stănilești, zonă cu nesiguranță locativă ridicată ,   cu mahalale  segregate cu persoane vulnerabile/marginalizate (roma) ce traiesc in locuințe improvizate , insalubre și risc mare de evacuare forțată, comunitate ce poate fi relocată in locuințe sociale individuale propuse de UAT a fi construite in zona Dric .

-  zona Dric ( ZUM 3)  - teren de 13.882 mp din domeniul public  situat la intersecția străzilor G.Toparceanu cu Tudor Arghezi , unde pot fi construite locuințe sociale individuale  pentru grupul țintă vulnerabil, infrastructură  socială  de tip spălătorie comunitară  și infrastructură  educațională.

Decizia GAL privind delimitarea teritoriului SDL şi declararea ZUM selectate sunt detliate in ANEXA 5 la SDL.

2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL

2.3.1  Populaţia şi caracteristicile demografice

Conform informațiilor furnizate de Primăria Municipiului Huși- Serviciul de Evidenţă a Populaţiei, numărul total de gospodării din cele 3 ZUM-uri din SDL este de 7.483 gospodării, numărul total de locuitori fiind de 16.823 locuitori, la care se adugă un numar de 8.231 locuitori din zona functională. Dintre locuitorii teritoriului SDL, 47,8% sunt de gen masculin, iar 52,2% de gen feminin. De asemenea, 99,4% sunt de etnie română, iar 0,3% de etnie romă, 0,1% este reprezentată de locuitorii de etnie maghiară. Distribuția populației pe categorii de vârstă la nivelul teritoriului SDL se prezintă astfel: copii (0-17 ani) – 28,9%,   tinerii ( 18-29 ani ) – 9,1%, adulti  (30 și 54 ani) - 34,4% ,adulti( 55-64 ani)- 12,9%,  vârstnici- 14,7%.În ceea ce privește nivelul de educație și calificare a adulților la nivelul SDL s-a constatat faptul că 12,7%, au absolvit doar nivelul gimnazial, 57,5% nivelul liceal, 22,0%  nivel universitar , 3,8% nivelul postuniversitar, 3,6% nivelul primar, 0,4% fiind fără studii. O pondere de 17,7% este reprezentată de persoanele cu vârsta între 15-64 ani care nu au absolvit mai mult de 8 clase. O pondere de 0,4% este reprezentată de adulții din teritoriul SDL care nu au fost niciodată înscriși la școală. La nivelul teritoriului SDL, 4% dintre adulți nu au absolvit învățământul minim obligatoriu. Participarea copiilor la educație : in 82,81% din copii sunt înscriși la creșă/ gradiniță şi  nu absentează frecvent 97,1%. O pondere de 9,4% dintre gospodării au copii înscriși la Centre de zi. Din totalul copiilor (între 6-17 ani), 96,8% sunt înscriși într-o formă de învățământ şi nu au existat cazuri de abandon școlar în anul școlar 2021-2022. În 3,8% dintre gospodăriile din teritoriul vizat există copii cu nevoi educaționale speciale. Rata părăsirii timpurii a școlii în teritoriul SDL este de 3,2%.Motivele părăsirii timpurii a școlii:Refuzul de a continua studiile. Ponderea persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice este de 17,2% din populația totală SDL.

ZUM 1- Stadionului-Corni: numărul total de gospodării din această zonă , este de 3799 gospodării, respectiv de  8542 locuitori, din care 47,0% sunt de gen masculin, iar 53,0% sunt de gen feminin, 100% fiind de etnie română. Astfel, zona urbană marginalizată este o comunitate non-romă. Distribuția populației pe categorii de vârstă, în ZUM 1 , se prezintă astfel: copii (0-17 ani) – 28,8%,  tineri ( 18-29 ani) - 8,7%, adulti (30 și 54 de ani ) - 30,5% , adulti (55-64 ani)- 12,8%,  vârstnici-19,2%.

Din totalul gospodăriilor din ZUM 1, în 7,1% dintre cazuri există copii care nu locuiesc cu niciunul dintre părinți, iar în 9,0% dintre gospodării există familii monoparentale.În ceea ce privește nivelul de educație și calificare s-a constatat faptul că, 65,7% din adulţi au absolvit nivelul liceal, 11,6% cel gimnazial, 17,5% universitare, 1,9% nivelul primar şi 3,4% nivelul postuniversitar. În ZUM 1, 14,06% dintre persoanele cu vârsta ( 15-64 ani) nu au absolvit mai mult de 8 clase, nu exista adulții din ZUM care nu au fost niciodată înscriși la școală şi 5,3% dintre adulți nu au absolvit învățământul minim obligatoriu.Participarea copiilor la educație: copii (între 6-17 ani)participă in proportie de  98,2% într-o formă de învățământ.Rata părăsirii timpurii a școlii în ZUM1 este de 4,8%, principalul motiv al părăsirii timpurii fiind refuzul persoanelor de a continua studiile. 19,14% din populația totală a ZUM 1 reprezintă persoanele cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice , 11,8% cu afectiuni minore, iar 48,5% din persoanele cu dizabilități sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice și nu au emis un certificat de handicap. În  3,4% dintre gospodăriile din zona Stadionului-Corni există copii cu nevoi educaționale speciale.

ZUM 3 Răiești-Dric-Recea-Grădinari: numărul total de gospodării din această zonă este de 2.612 gospodării, numărul total de locuitori fiind de 5.873 locuitori, din care 51,5% sunt de gen feminin și 48,5% sunt de gen masculin, 100% de etnie română. Distribuția populației pe categorii de vârstă, în ZUM 3 , se prezintă astfel: copii (0-17 ani) – 39,0%.,  tineri ( 18-29 ani) - 11,8%., adulti (30 și 54 de ani ) - 28,6%, adulti (55-64 ani)- 11,6%,  vârstnici-9%. În ceea ce privește nivelul de educație și calificare s-a constatat faptul că, 60,9% din adulţi au absolvit nivelul liceal, 17,9% cel gimnazial, 13% universitare, 4,6% nivelul primar. In 16,3% dintre gospodării există familii monoparentale. Persoanele cu vârsta între 15-64 ani care nu au absolvit mai mult de 8 clase reprezintă 24,26% din total, iar 3,2% dintre adulți nu au absolvit învățământul minim obligatoriu.In 54,9% din totalul gospodăriilor există adulți care au cel puțin o calificare profesională. O pondere de 12% dintre gospodării au copii înscriși la Centre de zi.Din totalul copiilor de vârstă școlară (între 6-17 ani) 94,8% dintre copii sunt înscriși într-o formă de învățământ, rata părăsirii timpurii a școlii fiind de 5,6%. Ponderea persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice este de 20,7% din populația totală, 19,6% fiind afectiuni minore, 59,2% dintre aceştia neavand  un certificat de handicap.În 5,4% dintre gospodăriile există copii cu nevoi educaționale speciale.

ZUM 4 Schit-Plopeni: numărul total de gospodării din această zonă este de 1.071 gospodării, , numărul total de locuitori fiind de 2.408 locuitori, din care 51,8% sunt de gen feminin și 48,2% sunt de gen masculin, 97,9% de etnie română, 1,1% sunt de etnie romă, 1% maghiari. Distribuția populației pe categorii de vârstă, în ZUM 4 , se prezintă astfel: copii (0-17 ani) – 25.1%, tineri ( 18-29 ani) - 10,8%,  adulti (30 și 54 de ani ) - 32,2% adulti (55-64 ani)- 16,8%, vârstnici-15,1%. În ceea ce privește nivelul de educație și calificare s-a constatat faptul că, 46,7% din adulţi au absolvit nivelul liceal, 16% cel gimnazial, 24% universitare, 9,3% postuniversitar,  2,7% nivelul primar, 1,3% sunt fără studii . Persoanele cu vârsta între 15-64 ani care nu au absolvit mai mult de 8 clase reprezintă 20,3%  din total, iar 5,3% dintre adulți nu au absolvit învățământul minim obligatoriu 20,3% din totalul persoanelor cu vârsta între 15-64 ani nu au absolvit mai mult de 8 clase.În 9,3% dintre gospodării există copii înscriși la Centre de zi. 95,2% din copii (între 6-17 ani), sunt înscriși într-o formă de învățământ si nu au existat cazuri de abandon școlar în anul școlar.

24,32% sunt persoane cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnic, din care 8,9% sunt minori. 6,7% dintre gospodării există copii cu nevoi educaționale speciale.

2.3.2  Ocupare, mediul de afaceri și protecţie socială

47,8% sunt de gen masculin, iar 52,2% de gen feminin

La nivelul teritoriului vizat rata ocupării este de 59,5%, din care,  52,2% sunt de gen masculin, iar 47,8% - de gen feminin.Tinerii ocupaţi (15-29 ani) reprezintă 11,6%, adulții (30-44 ani) 49,7%,iar adultii(45-64 ani) 38,7%, distribuţia pe sectoare fiind urmatoarea: servicii (52,3%), producție(11,3%), comerţ (22,7%), industrie(6,6%), construcţii(4,3%), agricultură(2,8%). Rata șomajului in teritoriul vizat, este de 2%. Șomerii de lungă durată reprezintă 88,6% din totalul șomerilor din teritoriul. Persoanele inactive sunt în proporție de 40,5% din totalul populației din teritoriul SDL, din care  tineri(16-24 ani) care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sunt în proporție de 23,5%. Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nici nu urmează o formă de învățământ este de 19,5%. În proporție de 60,5% sunt persoanele care nu au întreprins demersuri pentru căutarea unui loc de muncă (nu au depus CV, nu au mers la interviuri etc.). 57,1% dintre rezidenții teritoriului consideră că populația aptă pentru a munci nu își poate găsi un loc de muncă deoarece oferta locurilor de muncă este foarte redusă.

În teritoriul SDL, venitul mediu pe gospodărie este de 3,729 lei, din care sursă de venit, venitul salarial (74,3%). 28,3% dintre gospodăriile din teritoriu SDL au venituri provenite din pensii. Ajutoarele sociale completează sursa de venit pentru 5,4% dintre gospodării, iar alocația de sprijin – pentru 4,5% dintre acestea. O pondere de 1,4% este reprezentată de gospodăriile care au ajutorul de șomaj drept singură sursă de venit lunar. Alocația copiilor reprezintă o sursă de venit pentru 49,9% dintre gospodării, iar bursa socială școlară – pentru 10,4% din totalul gospodăriilor.În proporție de 4,5% sunt gospodăriile care au venituri provenite din indemnizații pentru persoane cu handicap. La nivelul teritoriului SDL există și alte surse de venit, provenite din: activități ocazionale (agricultură), pensii de urmaș, pensii de șomaj, bani din străinătate.În cazul a 28,8% dintre gospodării, veniturile lunare nu  acoperă cheltuielie necesare , ajungand nici măcar pentru strictul necesar. Strictul necesar se referă la nevoile de bază ale omului: apă, hrană, adăpost, nevoi fiziologice primare (de supraviețuire.)17,8% dintre gospodării completează veniturile cu bunuri pentru autoconsum produse in gospodărie. 64,7% dintre gospodării prevăd creșterea cheltuielilor in viitor şi imposibilitatea acoperirii acestora, soldul fiind negativ , indemnand la indatorare.

ZUM 1- Stadionului-Corni:

Rata de ocupare este de 49,9%, din care 53% sunt de gen feminin, iar 47% de gen masculin, tinerii ocupaţi reprezentand 9,2% adulţii (30-44 ani) 40,7% din total, iar cei între 45-64 ani reprezintă 53,9%, distribuţia pe sectoare fiind urmatoarea: servicii (58,2%), producție(6,2%), comerţ (11,8%), industrie(7,1%), construcţii(6,8%,), agricultură(2,7%).Rata șomajului in ZUM 1 este de 1%, șomerii de lungă durată reprezentând 66% din totalul șomerilor din această zonă.Persoanele inactive reprezentand 50,01% din totalul populației din zona analizată.Tinerii (16-24 ani) neancadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sunt în proporție de 28,8%.

Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nici nu urmează o formă de învățământ este de 23,8%, În proporție de 44,8% sunt persoanele care nu au întreprins demersuri pentru căutarea unui loc de muncă (nu au depus CV, nu au mers la interviuri etc.), iar 57,5% din populaţie consideră nu își poate găsi un loc de muncă  în municipiu, potrivit pregătirii lor.În cazul a 28,7% dintre gospodării, veniturile lunare nu  acoperă cheltuielie necesare , neajungand nici măcar pentru strictul necesar. (pentru  supraviețuire.)14,6% dintre gospodării completează veniturile cu bunuri pentru autoconsum produse in gospodărie. 65,7% dintre gospodării prevăd creșterea cheltuielilor in viitor şi imposibilitatea acoperirii acestora, soldul fiind negativ , indemnand la indatorare.

ZUM 3 Răiești-Dric-Recea-Grădinari

Rata de ocupare este de 45,2% din care 51,5% sunt de gen feminin, iar 48,5% de gen masculin, tinerii ocupaţi reprezentand 9,6%, adulţii (30-44 ani) 48,8% din total, iar cei între 45-64 ani reprezintă 33,8%, distribuţia pe sectoare fiind urmatoarea: servicii (60,2%), producție(8,4%), comerţ (12,6%), industrie(10,6%), construcţii(7,2%), agricultură(1%).Rata șomajului in ZUM 3 este de 1,6 %, șomerii de lungă durată reprezentând 73,9%  din totalul șomerilor din această zonă.Persoanele inactive reprezentand 54,8% din totalul populației din zona analizată.Tinerii (16-24 ani) neancadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sunt în proporție de 20,3%.

Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nici nu urmează o formă de învățământ este de 24,2%, În proporție de 67,9% sunt persoanele care nu au întreprins demersuri pentru căutarea unui loc de muncă (nu au depus CV, nu au mers la interviuri etc.), iar 57,6% din populaţie consideră nu își poate găsi un loc de muncă  în municipiu, potrivit pregătirii lor.În cazul a 40,2% dintre gospodării, veniturile lunare nu  acoperă cheltuielie necesare , neajungand nici măcar pentru strictul necesar. (pentru  supraviețuire.) 16,3% dintre gospodării completează veniturile cu bunuri pentru autoconsum produse in gospodărie. 62% dintre gospodării prevăd creșterea cheltuielilor in viitor şi imposibilitatea acoperirii acestora, soldul fiind negativ , indemnand la indatorare.

ZUM 4 Schit-Plopeni

Rata de ocupare este de 34,8%. din care 51,8% sunt de gen feminin, iar 48,2% de gen masculin, tinerii ocupaţi reprezentand 9,8% ,adulţii (30-44 ani) 45,6% % din total, iar cei între 45-64 ani reprezintă 38,8%, distribuţia pe sectoare fiind urmatoarea: servicii (65,2%), producție(11,8%), comerţ (8,8%), industrie(6,8%), construcţii(11,6%), agricultură(1,8%).Rata șomajului in ZUM 4 este de 2,3%, din care 100% sunt șomerii de lungă durată .Persoanele inactive reprezentand 65,2% din totalul populației din zona analizată.Tinerii (16-24 ani) neancadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sunt în proporție de 13,7%.Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nici nu urmează o formă de învățământ este de 23,5%. În proporție de 76% sunt persoanele care nu au întreprins demersuri pentru căutarea unui loc de muncă (nu au depus CV, nu au mers la interviuri etc.), iar 50,7%din populaţie consideră nu își poate găsi un loc de muncă  în municipiu, potrivit pregătirii lor.În cazul a 25,3% dintre gospodării, veniturile lunare nu  acoperă cheltuielie necesare , neajungand nici măcar pentru strictul necesar.

2.3.3. Locuire și acces la utilităţi

În teritoriul SDL, 54% din locuințe sunt case, 40,6% fiind apartamentele/ garsonierele la bloc, 0,4% dintre persoane din teritoriul SDL ocupand locunţe sociale. 33,9% dintre gospodării prezintă nesiguranță locativă, deoarece locuitorii nu dețin acte de proprietate asupra locuinței.Localnicii din teritoriul SDL menționează în proporție de 6,6% că în zona lor există copii și tineri ai străzii, iar 8,2% afirmă că teritoriul vizat există persoane fără adăpost. 11,8% dintre locuințele din teritoriul SDL sunt supraaglomerate,cu suprafața medie 23,9 mp/persoană, un procent de 6,2% avand o stare precară in care nu se poate locui, 36,3% cu stare medie (necesită reparații).Starea bunurilor din locuință:Rezidenții teritoriului SDL care sunt foarte nemulțumiți şi nemulțumiți de starea bunurilor din locuință sunt în proporție de 13,4% .Spațiile de depozitare:  13,6% sunt persoanele nemulțumite de spațiile de depozitare din cadrul locuinței, iar 7,3% sunt foarte nemulțumite de acestea. Amplasarea : 7,3% din totalul rezidenților sunt nemulțumiți de amplasarea locuinței , iar 6,4% sunt foarte nemulțumiți.Modul în care locuința este luminată în timpul zilei:Proporția persoanelor nemulțumite de modul în care este luminată locuința este de 5,7%, iar a celor foarte nemulțumite de acest aspect este de 4,7%.Modul în care locuința protejează de zgomotele din exterior:       O pondere de 6,6% este reprezentată de persoanele foarte nemulțumite de modul în care locuința le protejează de zgomotele din exterior,iar 9,9% sunt nemulțumiți de izolația fonică a locuinței.Dotările locuinței: 15,8% nu sunt dotate cu baie, 7,9% nu au bucătărie, 8,8% este nu dispun de bunuri de strictă necesitate (frigider, aragaz etc.)Modalități de încălzire a locuinței:

Centrală (gaz, electrică, termică, lemne);Sobă (gaz, lemne);Calorifer electric, reșou electric, Fără sursă de încălzire.Utilitățile : 7,3% dintre locuinte nu au apă curentă, 11,7% nu beneficiază de sistem de canalizare, 24,3% nu au gaze naturale și energie termică , 6% nu au energie lectrică, iar 9,4% dintre acestea nu beneficiază de serviciul de salubrizare locală. În medie, localnicii au de 6,8 luni restanțe la utilități. Suma medie pe care o datorează gospodăriile pentru utilități este de 872 lei (estimativ).

 In cele 3 ZUM-uri situaţia se prezintă astfel:

Locuire ţi acces la utilităţi

ZUM1- Stadionului-Corni

ZUM 3 Răiești-Dric-Recea-Grădinari

 

ZUM 4 Schit-Plopeni

 

Tipul locunţei

 

 

 

-case

57,5%

73,9%

85,3%

-apartamente/garsoniere

41,8%

7,6%

13,3%

-populaţie in locuinţe sociale

 

0,5

 

- copii ai străzii si persoane fără adăpost

12,7% - 13,2%

13,5% - 12,6%

6,7% - 10,5%

Nesiguranţă locativă:

 

 

 

-lipsă acte proprietate casă

36,3%

42,01%

21,6%

Starea locuinţelor

 

 

 

-Suprafaţa medie/persoană

24,5 mp/persoană

24,7 mp/persoană

23,8mp/persoană

-Locuinţe cu stare precară

1,1%

17,4%

8%

Starea bunurilor din locuinţe:

 

 

 

- f. Nemulţumiţi şi nemulţumiţi

16%

46,6%

37,4%

Spaţii de depozitare

 

 

 

- f. Nemulţumiţi şi nemulţumiţi

14,5%

44%

34,7%

Gradul de nemultumire al: 

 

 

 

-amplasării

5,6%

27,7%

20%

-iluminatului pe timpul zilei

2,9%

23,7%

18,7%

- protejarea de zgomote exterioare

7,8%

31%

25,3%

Dotarile locuinţelor:

 

 

 

- lipsă baie

17,2%

26,6%

21,3%

-lipsă bucătărie

2,6%

19,6%

12%

-lipsă bunuri

4,9%

17,4%

8%

Dotare utilitaţi:

 

 

 

- lipsă reţea apă

1,5%

19%

12%

- lipsă reţea canalizare

4,5%

29,3%

12,3%

- lipsă reţea gaze naturale

22,8%

38,6%

33,3%

- lipsă reţea energie electrică

0,7%

20,1%

2,7%

- lipsă servicii salubrizare

2,6%

26,6%

5,3%

Restanţe utilităţi

10,4%

12%

9,3%

Din analiza comparativă a datelor pentru cele trei ZUM-uri, toate reflectă un nivel de trai scăzut, cu prezenţă a persoanelor fără adăpost , dar şi nesiguranţă locativă in special in ZUM 3, proporţia fiind insă apropiată in toate cele 3 zone analizate. Aşa cum  se poate observa in datele din tabel , persoanele se mulţumesc cu ceea ce au in locuinţe, insă gradul ridicat al gospodăriilor fără baie  şi bucătărie , respectiv  fără utilităţi ( in special ZUM 3 şi ZUM 4) reflectă gradul ridicat de sărăcie al populţiei din cele trei zone şi condiţiile grele in care locuiesc. Lipsa condiţiilor decente de trai  influenţează semnificativ comportamentul individului la nivelul societăţii, efectele regăsindu-se atat la nivelul randamentului muncii pentru persoanele care lucrează, la nivelul rezultatelor invăţării pentru copii din comunităţi, la nivelul comportamentului tinerilor care au tendinţa de a compensa prin alte forme  lipsurile materiale , iar la nivelul bătranilor asupra stării de sănătate.

2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice

Pentru asigurarea serviciului medical din ZUM  1,  respectiv Cartierul Stadion și Cartierul Corni, există un număr de 5 cabinete medicale de familie, fiecare cabinet având câte un medic de familie, 3 cabinete de specialitate (oftalmologie, dermato-venerologie, pneumofiziologie) în care își desfăsoară activitatea 3 medici specialiști. In proximitate se regăsește și Spitalul Minicipal ”Dimitrie Castroian” Huși.  Asistența comunitară este asigurată de un număr de 2 asitenți medicali comunitari și un mediator sanitar, în Cartier Corni regăsindu-se, de asemena, 3 centre sociale.  În ceea ce ce privește medicina dentară, în ZUM 1 există 3 cabinete de medicină dentară, unde activează 7 medici dentiști.

Zona dispune de de instituții de învățământ, de la învățământul preșcolar, până la cel liceal, astfel, există 2 grădinițe cu program normal și o grădiniță cu program prelungit, o școală pentru învățământul primar, două școli pentu învățământul gimnazial cât și două licee.

Pentru recrere și activități sportive, zona deține două terenuri sportive, cat și Stadionul Municipal Huși  iar Sala de sport a orașului se află la 2,4 km in centrul zonei.

În ZUM 3, serviciul medical este realizat doar prin intermediul cabinetului medical de familie, unde își defășoară activitatea un medic , cetrul zonei aflându-se la 2,2 km de cel mai apropiat cabinet stomatologic. Pentru asigurarea educației copiilor, în cartierele cuprinse în zona de analiză se găsesc : o grădiniță cu program normal, neexistând o creșă pentru copii, aceasta găsindu-se la o distanță de 2,1 km, o instituție de învățământ primar și una pentru învațământul general.  Zona nu dispune de programul școală după școală iar pentru a merge la liceu, copii trebuie să parcurgă o distanță de 2,1 -3,5 km.

Zona nu dispune de locuri pentru recreere și realizarea activităților sportive, terenurile și sala de sport alfându-se la aproximativ 2 km depărtare.

Pentru ultima zonă analizată, respectiv Cartierul Schit și Cartierul Plopeni, serviciile medicale sunt oferite populației doar în cadrul unui Cabinet de specialitate (Boli infecțioase), pentru restul serviciilor, ei sunt nevoiți să parcurgă o distanță de aproximativ 1,2 km.

În cadrul zonei se găsește o singură creșă (sigura și din oraș), pentru învățământul primar, gimnazial, copii sunt nevoiți să mergă aproximativ 0,5 km. Pentru învățământul liceal, copii pot opta pentru Liceul Tehnologic ”Ioan Corvin”, aflat în ZUM 4. Cartierele analizate  au în dotare spațiu pentru activități sportive, populația rezidentă în cadrul acestei zone parcurge aproximativ 0,5 km până la sala de sport sau teren.

ANEXA 6: Tabelul 2 completat cu date referitoare la principalele servicii de sănătate, educaţie, recreere, precum şi la infrastructura medico-socială existentă.

2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM

2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
Urmare a datelor obţinute in urma realizării Studiului de referinţă şi analizării lor din perspectiva definiției Eurostat (indicatorul AROPE ) a persoanelor aflate in risc de sărăcie sau excluziune socială,  la nivelul teritoriului SDL şi a zonelor urbane marginalizate, se conturează urmatoarele aspecte: La nivelul intregullui  teritoriu SDL cei 3 indicatori se prezintă astfel:
  • 37,1% dintre persoanele din teritoriul SDL se află în risc de sărăcie.
  • Conform ultimelor date furnizate de Institutul Național de Statistică (comunicat 293/17.11.2023) valoarea pragului sărăciei relativă a fost in 2022 de 16.278 lei/ persoană/an, ceea ce înseamnă o valoare de aproximativ 1.365,5 lei/ persoană/ lună.
  • 53,1% dintre persoanele din teritoriul SDL se confruntă cu o deprivare materială severă.
  • 15,6% dintre persoanele din teritoriului SDL trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii.
Analiza la nivelul ZUM-urilor ZUM 1- Stadionului-Corni:
  • 34,2% dintre persoanele din zona Stadionului-Corni se află în risc de sărăcie.
Potrivit ultimelor date furnizate de Institutul Național de Statistică (anul 2022) valoarea pragului sărăciei relative este de 16.278lei/ persoană/an, ceea ce înseamnă o valoare de aproximativ  1.365,5  lei/ persoană/ lună.
  • 48,7% dintre persoanele din zona Stadionului-Corni se confruntă cu o deprivare materială severă.
  • 15,2% dintre persoanele din zona Stadionului-Corni trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii.
  • În 9% dintre gospodării există/ au existat în trecut cazuri de violență domestică.
Anchete cu privire la abuz sau neglijare a copiilor există/ au existat în 2,2% dintre gospodăriile din zona Stadionului-Corni.În 0,7% dintre gospodăriile din ZUM există copii în sistemul de protecție.
  • Se regăsesc în cadrul gospodăriilor de la nivelul eșantionului Copii în risc de separare a acestuia de familie 0,7%, respectiv tineri care au părăsit sistemul de protecție a copilului 0,7%.
  • În cazul a 1,9% dintre gospodării există membri care sunt sau au fost privați de libertate.
  • La nivelul eșantionului ZUM 1 există persoane care sunt sau au fost sub supravegherea serviciilor de probațiune 1,5%, respectiv membri care suferă/ au suferit în urma traficului de persoane 0,7%.
  • În cadrul gospodăriilor de la nivelul eșantionului specific zonei Stadionului-Corni există mame minore 0,4%. De asemenea, în cadrul acestor gospodării există minore însărcinate 0,7%..
  • În 13,1% dintre gospodării există persoane dependente care au nevoie constant de sprijin, iar în 4,1% există persoane vârstnice care au susținători legali.
  • Persoane vârstnice singure care nu beneficiază de sprijin în cadrul gospodăriei există în 5,2% dintre cazuri.
Cei mai mulți locuitori ai zonei Stadionului-Corni susțin că aspectele: consum de alcool,consum de droguri,consum de alte substanțe toxice,violența în familie,abuzuri (psihologice, sexuale),  NU REPREZINTĂ O PROBLEMĂ A COMUNITĂŢII LOR. ZUM 3 Răiești-Dric-Recea-Grădinari
  • 38,5 % dintre persoanele din zona Răiești-Dric-Recea-Grădinari se află în risc de sărăcie.
Potrivit ultimelor date furnizate de Institutul Național de Statistică (anul 2022) valoarea pragului sărăciei relative este de 16.278lei/ persoană/an, ceea ce înseamnă o valoare de aproximativ  1.365,5  lei/ persoană/ lună.
  • 62,6 % dintre persoanele din zona Răiești-Dric-Recea-Grădinari se confruntă cu o deprivare materială severă.
  • 23,2 % dintre persoanele din zona Răiești-Dric-Recea-Grădinari trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii.
  • În 7,6% dintre gospodării există/ au existat în trecut cazuri de violență domestică.
  • La nivelul eșantionului din zona Răiești-Dric-Recea-Grădinari există/ au existat anchete cu privire la abuz sau neglijare a copiilor 4,8%.
  • În gospodăriile de la nievlul eșantionului există/ au existat copii în sistemul de protecție 2,7%.
  • Copii în risc de separare a acestuia de familie există în 1,6% dintre gospodăriile din zonă Răiești-Dric-Recea-Grădinari.
  • Conform răspunsurilor de la nivelul eșantionului există/ au existat la nivelul gospodăriilor: tineri care au părăsit sistemul de protecție a copilului 1,6%, membri ce sunt sau au fost privați de libertate 1,1%, persoane care sunt sau au fost sub supravegherea serviciilor de probațiune 1,6%, membri care suferă/ au suferit în urma traficului de persoane 1,1% , mame minore 1,6% sau minore însărcinate 0,5%.
  • În 11,4% dintre gospodării există persoane dependente care au nevoie constant de sprijin, iar în 3,8% există persoane vârstnice care au susținători legali.
  • Persoane vârstnice singure care nu beneficiază de sprijin în cadrul gospodăriei există în 2,2% dintre cazuri.
Locuitorii zonei Răiești-Dric-Recea-Grădinari susțin că problemelor comunităţii sunt afectate şi de urmăzoarele aspecte: Probleme foarte serioase: 1. Consumul de alcool - 19%; 2. Violența în familie - 19%;                3. Abuzurile (psihologice, sexuale) - 19%. Probleme nu prea serioase: 1. Consumul de alcool - 13%;2. Violența în familie – 7,1%;3. Consumul de alte substanțe toxice – 5,4%;4. Abuzurile (psihologice, sexuale) – 5,4%;5. Consumul de droguri – 6,5%. Nu constituie o problemă:1. Consumul de droguri – 76,6%;2. Consumul de alte substanțe toxice – 77,2%;3. Abuzurile (psihologice, sexuale) – 75,5%;4. Violența în familie – 73,9%; 5. Consumul de alcool – 67,2%. ZUM 4 Schit-Plopeni
  • 38,6% dintre persoanele din Zona Urbană Marginalizată Schit-Plopeni se află în risc de sărăcie.
  • Potrivit ultimelor date furnizate de Institutul Național de Statistică (anul 2022) valoarea pragului sărăciei relative este de 278lei/ persoană/an, ceea ce înseamnă o valoare de aproximativ 1.365,5  lei/ persoană/ lună.
  • 48,2% dintre persoanele din zona Schit-Plopeni se confruntă cu o deprivare materială severă.
  • 21,2% dintre persoanele din zona Schit-Plopeni trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii.
  • În 5,3% dintre gospodării există/ au existat în trecut cazuri de violență domestică.
  • În 2,7% dintre gospodăriile din ZUM există copii în sistemul de protecție.
  • În 2,7% dintre gospodării există tineri care au părăsit sistemul de protecție a copilului.
  • Persoane care sunt sau au fost sub supravegherea serviciilor de probațiune există în 1,3% dintre gospodării.
  • În 32% dintre gospodării există persoane dependente care au nevoie constant de sprijin, iar în 30,7% există persoane vârstnice care au susținători legali.
Persoane vârstnice singure care nu beneficiază de sprijin în cadrul gospodăriei există în 29,3% dintre cazuri.Locuitorii zonei Schit-Plopeni susțin că problemelor comunităţii sunt afectate şi de urmăzoarele aspecte: Probleme foarte serioase:1,Consum de alcool-8%;2.Consum de droguri-5,3%;3.Consum de alte substanțe toxice-5,3%;4.Violența în familie-8%;5.Abuzuri (psihologice, sexuale)-6,7%. Probleme nu prea serioase:1.  Consum de alcool-12%;2.Consum de droguri-0,5%; 4.Violența în familie-2,7%;5.Abuzuri (psihologice, sexuale)-2,7%. Populația în risc de sărăcie sau excluziune socială din teritoriul SDL prezentată mai sus  formează comunitatea marginalizată care va reprezenta potenţialul grup țintă in etapa de implementare a SDL.
2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor
Principalele probleme comunitare din perspectiva cetăţenilor desprinse din focus-grupurile si interviurile  organizate in cele 3 ZUM-uri  , pot fi grupate in probleme de ordin educaţional , probleme ce vizează furnizarea de servicii sociale acordate grupurilor vulnerabile și nesiguranţă locativă. In toate cele 3 ZUM-uri, populaţia a arătat că există:
  • Lipsa serviciilor socio-educaţionale pentru copii din ZUM , in mod special datorită orientării  servicii de tip after school  doar către  copiii din invaţamantul primar ;
  • Insuficienţa serviciilor socio-educaţionale pentru copii, datorită  numărului redus al personalului didactic  implicat in programe befor si after school ;
  • Competenţe scăzute ale grupurilor vulnerabile in gestionarea  situațiilor de excluziune socială și discriminare în cadrul activităților de educație formală sau în cele extrașcolare, cultural-recreative, sportive etc;
  • Lipsa sprijinului acordat copiilor de nivel gimnazial și liceal pentru imbunătăţirea situatie școlare sau cresterea ratei de promovabilitate scolară;
  • Venituri mici și deprivarea materială ridicată a familiilor cu copii , rechizite scumpe , condiţii de locuire improprii;
  • Accesul dificil al copiilor in risc de abandon școlar la unităţile de invăţămant, datorită distantei fată de școală si /sau imposibilităţii sau indiferenţei părintilor  in  ai acompania la școală;
  • Slaba organizare a activitaţilor culturale și educationale pentru copii , insuficient  doate și  puţin diversificate, neadaptate cerinţelor  actuale, lipsa  cluburilor destinate tinerilor;
  • Existenta in randul tinerilor a conceptului de abandon timpuriu al  sistemele de educație și formare profesională;
  • Insuficienţa serviciilor sociale și socio-medicale acordate vârstnicilor, personal insuficient implicat in acest tip de servicii, lipsa activităţilor de socializare și conectivitate cu societatea.
  • lipsa serviciilor specializate destinate  copiilor  vulnerabili din comunitaţile marginalizate, condiţii de locuire  inadecvate  in familiile vulnerabile;
  • Slabe cunoștinte la nivelul comunităţii rome in legatură cu pachetul minimal de servicii de sănătate, sănătatea reproducerii, combaterea violenţei domestice etc.
  • Accesare slaba a facilităţilor de angajare, datorate gradului redus de educaţ
  • Slaba participare la invatamantul profesional , Interesul redus al tinerilor de a se incadra in meserii de baza .
  • Lipsa unitaţilor educationale din zona Dric , număr mare de copii in familiile vulnerabile , locuri putine in untităţile școlare  din centru, existenţa fenomenului de inechitate si  segregare scolară, lipsa instruirii cadrelor didactice privind abordarea desegregării;
  • Necesitatea relocării unor familii vulnerabile din locuinţele insalubrea, aflate in risc de evacuare forţată din locuinţele improvizate existente  pe terenuri private , condiţii de locuire improprii a familiilor vulnerabile, lipsa veniturilor pentru achiziţtia de locuinţe noi, număr mare al femeilor care se confruntă cu situații specifice, precum îndeplinirea rolului de părinte unic  ce locuiesc in locuinţe supraaglomerate in condiţii precare , existenţta  mahalalelor  segregate cu persoane vulnerabile/marginalizate .
Precum era de așteptat, caracterul controversat al dialogului in toate focus-grupurile a fost mai accentuat datorită naturii eterogene a grupurilor, discuțiile punând față-n față diferite opinii despre cauzele și natura insuficientă  a infrastructurii educationale in ZUM-uri , a sprijinului necesar copiilor în materie educațională și socială, a condițiilor de locuit a categoriilor vulnerabile si interesul scăzut pentru ocupare și necesitatea sprijinirii varstnicilor prin servicii de ingrijire la domiciliu si acompaniere unde este cazul. Ca urmare a consultării şi autorităţilor /instituţiilor s-au conturat   patru probleme majore , comune tuturor celor  trei zone urbane marginalizate şi intregului teritoriu SDL: Problema  1: Insuficienta serviciilor socio educationale  pentru copiii din cele  3 ZUM-uri. Problema  2: Insuficienta spaţiilor publice destinate activităţilor educationale in ZUM. Problema 3: Insuficienta serviciilor sociale destinate persoanelor marginalizate şi persoanelor varstnice. Problema  4: Nesiguranta locativă a persoanelor vulnerabile si urgentarea construirii de locuinte sociale individuale . Având în vedere că in  municipiul Huși , judetul Vaslui,  sărăcia, excluziunea socială și inegalitățile sunt printre cele mai ridicate din tară, iar  disparitățile fată de alte zone sunt  semnificative în ceea ce privește calitatea și accesul la serviciile sociale, prin studiul de referintă realizat, specialiștii au conturat concluzia că au fost identificate nevoi in comunitate  care impun interventii cu un rang înalt de prioritate pentru a favoriza incluziunea activă, pentru a consolida accesul la servicii de calitate, pentru a promova integrarea socioeconomică a comunității rome, pentru a aborda problema deprivării materiale și pentru a investi în locuințe, educatie, îngrijire copii si batrani  , educație pentru sănătate.

2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL

La nivelul teritoriului SDL  în ultimii 5 ani  au fost implementate un nuamr de 15 proiecte majore  din care 10 proiecte prin abordarea DLRC , 5 conform  politicii de dezvoltare locală  ce au vizat in special modernizarea infrastructurii stradale, infrastructură si mobilitate urbană si reducerea emisiilor de carbon, politici de dezvoltare a infrastructurii şcolare pentru invaţămantului preuniversitar, politici de  cerştere aincluziunii. Cea mai nouă  politică de dezvoltare locală intreprinsă se adresează  domeniului social şi implicit populaţiei marginalizate din municipiul Huşi , fiind dezvoltate noi parteneriate in vederea combaterii sărăciei.

Principalele proiecte implementate in teritoriul SDL :

1.A.C.C.E.P.T – Acțiuni Concrete în Comunitate, Educație pentru Toți

2.SIS-HUŞI – „SERVICII INTEGRATE SOCIO MEDICALE PENTRU HUŞI COMUNITATE INCLUZIVĂ

3.Înființare centru cultural-educațional- Reabilitare/modernizare Casa Moruzi  

4.Reabilitarea dispensarului Casa Ralea și înființarea unui centru de recuperare medicală pentru adulți și copii

5.Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru varstnici și persoane cu dizabilități – reabilitare Școala Corni și înființarea unui Centru Multifuncțional în ZUM 1

6.Construcția unui centru multi- funcțional în ZUM 3-Dric

7.Reabilitare clădire ”Baia populară” și înființarea unui centru social de urgență în mun. Huși

8.Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii educaţionale pentru corp clădire C1 al Colegiului Agricol Dimitrie Cantemir“

9.Construirea unui teatru de vară în Zona Recea

10.Înființarea Clubului Seniorilor din Huși  

11.Lucrari de infrastructura stradala cartier Dric 2 si Dric3 din municipiul Husi jud.Vaslui 12.“Reabilitarea termica/ modernizare sediul Primariei municipiului Husi”

13.Regenerare cartier Corni din Municipiul Huși prin realizare/dotare infrastructură educațională pentru educația preșcolară și modernizare spații publice urbane

14.Reducerea emisiilor de carbon în municipiul Huşi bazată pe Planul de Mobilitate Urbană Durabilă”

15.Servicii integrate pentru o comunitate incluzivă

Deşi toate proiectele prezentate au termen de finalizare la sfarsitul anului 2023 impactul acestora asupra calității vieții locuitorilor din municipiul Huşi este major , in special  cele 2 proiecte POCU din SDL , ce au asigurat servicii sociale , educaționale şi de ocupare pentru un numar de 910 persoan şi servicii de ingrijire la domiciliu şi socio-medicale pentru 305 persoane.

Alături de proiectele de servicii, rezolvarea sau  construirea de noi centre sociale  reprezintă un obiectiv extrem de important pentru comunitate , punand bazele rețelei de servicii ce vor putea fi implementate şi in viitor, oferind totodată lecțiile invățate din abordarea DLRC din programarea precedentă, in vederea evitării repetării pe viitor a problemelor intampinate.  Cele mai mari probleme le-au prezentat intarzierile in contractarea proiectelor şi contractarea lucrărilor de execuția lucrărilor , dat fiind criza economică  ce a afectat economia in ultimii ani, numărul mare de proiecte de infrastructură derulate de UAT şi numărul mic al constructorilor din zona ce s-au inscris la licitații.

2.5 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL

Prin operaţionalizarea  şi asigurarea funcţionării Grupului de Acţine Locală constituit şi abordarea DLRC s-a reuşit eliminarea barierelor dintre instituţii , sectorul privat şi societatea civilă ,  permitand  implicarea tuturor in identificarea de soluţii pentru problemele existente, prin combinarea eficientă a resurselor existente la nivel local, in scopul reducerii riscului  sărăciei şi excluziunii sociale.

In contextul problemelor specifice menţionate in  capitolele anterioare , aplicarea mecanismului DLRC la nivelul municipiului Huşi a dovedit că poate asigura rezolvarea pe de o parte prin implicarea comunităţii in monitorizarea implementării SDL cu ajutorul Grupului de Acţiune Locală, iar pe de altă parte, prin colaborarea actorilor locali in  realizarea şi implementarea  acelor investiţii  care să asigure complementaritatea şi sinergia intervenţiilor ,  propuse in SDL , ca urmare a consultărilor publice şi care totodată  să conducă la creşterea ocupării, educaţiei , accesul la servicii socio-medicale adaptate nevoilor comunităţii si imbunătăţirii condiţiilor de locuit şi de trai.

Proiectul de mobilitate urbană derulat de UAT  este de o  importanţă semnificativă pentru populaţia din ZUM-uri , deoarece  rezolvă parţial  problema identificată in comunitate privind accesul dificil la şcoala a copiilor din ZUM1 si ZUM 3 , fiind complementar cu intervenţiile propuse in actuala SDL.

Complementaritatea se regăseste şi la nivelul proiectelor in derulare legate de infrastructura educaţională, prin liceul Agricol şi gradiniţa ce se construieste in ZUM 1 , problema care mai ramane de rezolvat prin prezenta SDL fiind infrastructura educaţională din ZUM3.

 O contribuţie majora in schimbarea imaginii ZUM 3 a reprezentat-o construirea a 3 centre comerciale mari in  ZUM 3 , ceea ce a realizat o conectare a zonei atat cu centrul orasului cat si comunităţile din mediul rural de proximitate, acest lucru avand un efect benefic la nivelul dezoltării economice a zonei, conducand la creşterea locurilor de muncă in domeniul serviciilor pentru populaţia din ZUM.

Totodată  modernizarea celorlalte infrastructuri prezentate, va avea ca efect imbunătăţirea considerabilă a nivelului de trai , prin creşterea accesului populaţiei tinere  la condiţii de educaţie.   Problemele întâmpinate de către autoritățile locale, au fost de ordin financiar , dat fiind resursele financiare limitate din bugetul Primăriei, derularea proiectelor prelungindu-se peste termenul stabilit iniţial, iar comunitățile marginalizate  au fost  afectate pe perioada lucrărilor , fiindu-le ingreunat şi mai tare accesul către locuinţe.

In derularea proiectelor privind componenta socială, autoritatea locală s-a bucurat de sprijinul societăţii civile şi a sectorului privat, experienţa acestora in acest domeniu, asigurand liantul intre autoritatea publică şi persoanele marginalizate. Impactul  proiectelor  va consta in creşterea accesibilităţii persoanelor din municipiu la infrastructura stradală şi transport modernizată, la infrastructură de educaţie imbunatăţită.

Asociația GAL Huși

COMUNITATE INCLUZIVĂ
Copyright © 2016 - 2026 GAL HUȘI - Toate drepturile rezervate. Informațiile și documentele furnizate în acest portal web sunt distribuite GRATUIT și nu sunt destinate comercializării. 
Acest portal web nu reprezintă poziția oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea și coerența acestor informații aparține celor care administrează site-ul.
webdesign & hosting by