Principalele probleme ale comunităţilor marginalizate din Municiiul Huşi pot fi grupate astfel:
Infrastuctură : Lipsa infrastructura educationala prescolara ,
Ocupare : exista un numar mare de someri de lunga durata in special in comunitatea din mahalaua de romi , datorat in special nivelului scăzut de studii al persoanelor care nu își pot găsi un loc de muncă. Astfel, la nivelul gospodăriilor din zona Stadionului-Corni majoritatea locuitorilor au veniturile insuficiente care nu permit un trai decent și totodată, nu acoperă cheltuielile lunare, tinerii absolvenți întâmpină probleme în încadrarea pe piața formală a muncii.
Educație : nivelul scăzut de pregătire atât al copiilor cât și al adulților, dotarea insuficientă a școlilor cu echipamente și materiale educaționale, lisa acces la gradinite .
Acces la servicii: copii si batranii nu au acces la servicii medicale calitative (inexistența medicilor specialiști ). Serviciile de ingrijire la domiciliu se limiteaza la cateva actiuni insuficiente nevoilor reale si nu acopera numarul mare al batranilor vulnerabili. Lipsa serviciilor socio-educationale si extrascolare pentru copii din ZUM , in mod special datorita orientarii serviciilor de tip after scool doar catre copiii din invatamantul primar si doar daca acestea sunt finantate prin proiecte . Insuficienta serviciilor socio-educationale pentru copii, datorita numarului redus al personalului didactic implicat in acest tip de programe .
Competente scazute ale grupurilor vulnerabile in gestionarea situațiilor de excluziune socială și discriminare în cadrul activităților de educație formală sau în cele extrașcolare, cultural-recreative, sportive etc
Resurse identificate
Infrastuctura – cea mai mare problema ese cea cu privire la infrastructura de locuire din zonă: existenta mahalalelor insalubre cu populatie roma ( str Husi-Stanilesti) căile de acces în cartiere nu sunt facile datorită faptului că străzile nu sunt asfaltate, iar cele care sunt asfaltate necesită reparații, lipsa racordării la rețeaua de gaze naturale și energie termică, sistemul de canalizare, apă curentă, energie electrică in zonele cu caracter distinct .Datorită așezării într-o zonă periferică, transportul public este greu accesibil, chiar inexistent (Dric-Huși), iar locuitorii întâmpină probleme în accesarea serviciilor publice și de specialitate. Inexistența spațiilor de joacă pentru copii. Probleme și în ceea ce privește depozitarea gunoaielor menajere, acestea fiind aruncate pe străzi și pe câmpul din apropiere. Nesiguranta locativa si deprivare materiala ridicata.
Educație - educația și statutul ocupațional al adulților din zona Răiești-Dric-Recea-Grădinar, lipsa grădinițelor și școlilor în zona, a activitatilor extrascolare. Slabe cunostinte la nivelul comunitatii rome in legatura cu pachetul minimal de servicii de sănătate, sanatatea reproducerii, combaterea violentei domestice etc. Slaba participare la invatamantul profesional . Interesul redus al tinerilor de a se incadra in meserii de baza. Slaba organizare a activitatilor culturale si educationale pentru copii , insuficient doate si putin diversificate, neadaptate cerintelor actuale, lipsa cluburilor destinate tinerilor,competente scazute ale grupurilor vulnerabile in gestionarea situațiilor de excluziune socială și discriminare în cadrul activităților de educație extrașcolare, cultural-recreative, sportive etc Existenta in randul tinerilor a conceptului de abandon timpuriu al sistemele de educație și formare profesională.
Ocupare - lipsa de calificare a populației din zonă și numărului redus de investitori, locuitorii nu își pot găsi un loc de muncă, de asemenea aceștia trebuie să facă față unor condiții grele de muncă, majoritatea locuitorilor au venituri insuficiente care nu permit un trai decent și nu acoperă cheltuielile lunar. Accesare slaba a facilitatilor de angajare, datorate gradului redus de educatie..
Acces la servici : Nu sunt cabinete medicale în zonă.
Resurse identificate
Infrastuctura: Lipsa infrastructura scolara si a locurilor de recreere a copiilor, lipsa centre de zi pentru batrani si a serviciilor de ingrijire, inclusiv pentru cei mai vulnerabili .
Educație: lipsa atelierelor profesionale fapt ce influențează dezvoltarea educațională a tinerilor.
Ocupare: la nivelul zonei nu există locuri de muncă pentru toate categoriile de vârstă ceea ce determină un nivel de trai scăzut, iar locuitorii zonei nu reușesc să își acopere cheltuielile lunare.
Acces la servicii: transportul public este greu accesibil, chiar inexistent accesarea spațiilor comerciale, serviciilor publice și de specialitate este dificilă. Lipsa medicilor specialiști (pediatru, ORL, dermatolog, neurolog, chirurg etc.) ca fiind un factor important în ceea ce privește starea de sănătate a populației din zona Schit-Plopeni.
Resurse identificate
In planul de acţiune nu sunt intervenţii care sa se adreseze infrastructurii rutiere, datorita bugetului redus pentru componenta FEDR, insa investitiile in infrastructura scolara si locuire sunt intr-o stransa corelare cu interventiile strategice din zona vizata.
În domeniul locuințelor, obiectivele specifice SDL sunt in concordanta cu Strategia Națională pentru Locuințe (SNL) pentru perioada 2022-2050, ce promovează o viziune orientată spre implicarea tuturor actorilor relevanți în asigurarea și promovarea locuințelor accesibile, incluzive, adecvate, durabile și rezistente, care contribuie la imbunatatirea calitatii vietii. SDL GAL-HUSI-CI va contribui la îndeplinirea țintelor stabilite prin PIDS în domeniul locuințelor si Planul de acțiuni 2022-2027, aferente SNL, în raport cu obiectivul strategic de îmbunătățire, facilitare și simplificare a accesului persoanelor, de la comunitățile marginalizate și grupurile vulnerabile la locuințe și condiții de viață adecvate. Pentru a sprijini locuințele incluzive, SDL promovează prin interventia propusa o serie de măsuri, ținând cont de situația locativă a persoanelor cu venituri mici, a persoanelor cu risc de evacuare, a celor fără un adăpost adecvat și a categoriilor expuse riscului, a marginalizării și excluziunii sociale, precum și a persoanelor aparținând categoriei grupurilor vulnerabile identificate prin studiul de referinta . Direcțiile de acțiune ale SDL urmăresc creșterea accesului la locuințe adecvate prin construirea de locuințe sociale individuale pentru persoanele din grupuri vulnerabile, categorii expuse riscului de excluziune socială și marginalizare.
Justificarea intervenţiei este făcuta in Anex A 22 la SDL , intervenţia fiind complementară celorlalte acţiuni menţionate in Planul de Mobilitate Urbană, care se referă la:
Toate Măsurile propuse in SDL
vor contribui la temele secundare FSE+, respectiv:
Pentru indeplinirea acestor ţinte in ghidurile de lansare vor fi incluse conditionari pentru toate propunerile de proiecte ce vor fi depuse la GAL vor trebui să demonstreze contribuţia fiecăruia la temele secundare: sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;inovare socială ;- nediscriminare
Investițiile vor contribui la respectarea critieriului privind construirea de clădiri noi cu un necesar de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero – conceptul de clădire NZEB (directive naționale) si vor include obligatoriu, elementele de accesibilizare pentru copiii, elevii și personalul cu dizabilități și nevoi speciale. Vor fi respectate astfel prevederile normativelor naționale în domeniu, iar acolo unde va fi cazul va fi încurajată identificarea, testarea și implementarea unor soluții inovative de accesibilizare.
Practicile propuse vor fi apreciate ca inovații sociale în măsura în care:
Toate cele 4 măsuri selectate ca fiind prioritare in cadrul SDL vor contribuie la temele orizontale după cum urmează:
vor primi punctaj suplimentar dacă contribuie la temele orizontale, prin promovarea urmatoarelor principii:
Respectarea prevederilor minime legale în materie de accesibilitate, egalitatea de șanse, de gen va fi urmarita in selectia si implementarea tuturor operatiunilor/fiselor de proiecte selectate de GAL.. În componența echipelor de management și de implementare ale proiectelor, se va urmări promovarea pe cat de mult posibil și acolo unde este cazul, echilibrul de gen și de vârstă. Toate investițiile în cadrul POIDS vor asigura respectarea drepturilor fundamentale și conformitatea cu
Carta Drepturilor Fundamentale UE cu principiile orizontale privind egalitatea de gen, nediscriminarea (pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală) și accesibilitatea în toate etapele de programare și implementare.
În toate fazele implementării SDL va utilizat Ghidul privind reflectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-2027 (condiția favorizantă orizontale 4) și Ghidul de aplicare a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE în implementarea fondurilor UE .
Toate investițiile din SDL vor urma principiile desegregării și nediscriminării, cu un angajament special de abordare și combatere a segregării spațiale și educaționale la toate nivelurile de educație, concentrându-se pe promovarea accesului la servicii de masă incluzive în educație, locuințe sociale, ocupare,sănătate, și îngrijire pe termen lung, în special pentru grupurile marginalizate, cum ar fi romii, persoanele cu origini migrante, persoanele cu dizabilități și alte nevoi speciale, persoanele în vârstă, persoanele fără adăpost etc. Nu vor exista investiții care să mențină sau să conducă la segregarea/izolarele grupurile marginalizate mai sus menționate. Aceste cerinte vor fi mentionate in ghidurile apelului, constituind elemente de eligibilitate.
Combaterea segregării va putea fi realizată prin toate cele 4 măsuri:
Cele mai stringente probleme ale populaţiei la nivelul infrastructurii de locuire si de educatie se regăseşte in ZUM 3 , cartierul ce a evoluat foarte multin ultimii ani, unde familii tinere au făcut eforturi urişe pentru a-şi contrui o locuinţă pe terenurile date in chirie din domeniul public. Zona are caracter de zonă marginalizată cu caracter distinct, dat fiind faptului că la nivelul acestei zone sunt in derulare multe proiecte, care vor schimba radical imaginea zonei. Distanta pană la centrul oraşului este de aproximativ 5 km, fiind necesara o infrastructura educationala integrata cu un centru pentru comunitate si infrastructura de locuire, dat fiind ca in zona este in implementare ptoiectul PMUD cu autobuze electrice, poprţia tinerilor care locuiesc in această zonă este ridicată.
Implementarea celor 4 măsuri poate fi considerată o masură de desegregare, prin accesul in zonă a populaţiei din intreg teritoriul SDL , animarea acestei zone cu toate categoriile de persoane permiţand o mai bună cooperare a populaţiei atat din ZUM-uri, cat şi din Zona funcţională.
Tipuri de intervenţii
In vederea asigurării sustenabilitaţii se vor aplica urmatoarele reguli:
Sustenabilitatea va si asigurată pe de o parte prin mecanismele de monitorizare , evaluare şi control ,iar pe de altă parte prin contribuşi partenerilor privaţi si implicarea societăţii civile
Pe linia monitorizarii, evaluării şi controlului, personalul din cadrul Compartimentului administrativ are următoarele atribuţii specifice ce vor contribui la măsuri sustenabile ale activităţii GAL:
Evaluarea în cadrul GAL Huşi - Comunitate Incluzivă va fi structurată pe 2 axe:
Evaluarea acţiunilor şi Evaluarea funcţionării şi implementării strategiei GAL.
Realizarea acestui dispozitiv şi îmbunătăţirea permanentă va fi incredinţată Managerului GAL.
Implicarea corespunzătoare a partenerilor GAL, a Comitetului Director , a Comiteului de selecţie şi personalului administrativ, in sistemul de management şi control , va oferi garanţii privind gestionarea corespunzătoare a fondurilor comunitare, prin :
Calitatea accesării instrumentului IT în diferitele stadii de avansare a dosarului care vizează respectarea funcţiilor de gestiune, evaluare, urmărire, alertă, control şi restituire ale acestuia.
Urmare a consultărilor publice prioritizarea măsurilor s-a făcut prin două metode:
La prioritizarea masurilor s-a luat in calcul si rezultatul analizei calitative de nevoi ca urmare a aplicarii celor 583 de chestionare, din care a rezultat:
In urma acestui proces măsurile prioritare stabilite de comunitate sunt următoarele:
Interventii:
Interventii:
Interventii:
Interventii:
Abordarea integrată a SDL este demonstrată prin prisma următoarelor aspecte:
Se poate usor observa prin matricea de corespondenta anexata , caracterul integrat şi multisectorial dar şi complemenatritatea intervenţiilor fiind justificată de contribuţia fiecărei intervenţii la masura din care face parte , contribuţia măsurii la rezolvarea problemei pentru care măsura a fost propusă şi nu in ultimul rand la contribuţia măsurii la atingerea obiectivului specific.
Intervenţiile soft vor fi demarate concomitent cu intervenţiile hard acestea fiind corelate ca timp in următorul mod: Solicitantul intervenţiei hard va fi partener in baza unui acord de parteneriat cu ceilalţi parteneri care contribuie la implementarea intervenţiei soft, prin acordul de parteneriat fiind stabilite modalităţile concrete prin care partenerii asigură resursele materiale pentru derularea intervenţiei , pană la finalizarea intervenţiei hard . Avand in vedere că implementarea măsurilor soft demarează cu acţiuni privind construirea și întărirea comunității marginalizate, bazate pe participarea voluntară a rezidenților, cu acţiuni de recrutare a grupului ţintă, cu activităţi de mobilizare a comunităţii marginlizate şi acţiuni de promovare şi informare , acestea vor putea fi desfăşurate pană la finalizarea intervenţiei hard in spaţii puse la dispoziţie de partenerii din proiect , in capitolul 6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC, fiind prezentate modalităţile de acordare a punctajelor suplimentare proiectelor care propun acest tip de acţiuni in cadrul propunerilor de proiecte.
ANEXA 20: Matrice de corespondență privind complementaritatea intervențiilor subsumate listei indicative de intervenții pentru care se intenționează solicitarea finanțării din POCU, POR, alte surse
ANEXA 21: Fișele intervențiilor din lista indicativă.
