Municipiul Huși este situat în partea de nord – est a județului Vaslui și în partea de est a României, în depresiunea Huși. Coorodate: 46°40′27″N 28°3′35″E. Se învecinează la nord-vest cu comuna Tătărani; la nord cu comuna Epureni; la nord-est cu comuna Drânceni; la sud-est cu comuna Stănilești; la sud cu comuna Pădureni; la vest cu comuna Crețești. Municipiul Huși este UAT de rang II, care face parte din județul Vaslui (nivel NUTS III), regiunea de dezvoltare Nord - Est (NUTS II) şi nu are alte localități componente.Căile de comunicatii, ce asigură accesul în municipiul Huși sunt: E 581, DN 24A: lungime de 1,3 km;DN 24 B, DJ 244D- lungime de 2,6 km si DJ 244C: lungime de 0,9 km. Din punct de vedere aerian, cele mai apropiate aeroporturi sunt cel din Iași, la 84 km și cel din Bacău, la 131 km.
Suprafața administrativă totală este de 6.398,34 ha. Suprafața intravilană în 2015 era de 1.303 ha, reprezentând 20,36% din suprafața totală. Sursa fişa localităţii 2015-2016 INS Vaslui.
Relief: Municipiul Huși este situat în sud-estul Depresiunii Huși, la o altitudine de 70-120 m , ce s-a format în postglaciar, după retragerea apelor Mării Sarmatice.Este parte componentă a Podișului Central Moldovenesc, încadrandu-se în Podișul Bârladului, ca diviziune a Podișului Moldovei din nord-estul României.Depresiunea Hușilor este înconjurată de dealuri:la nord dealurile Lohan,Şara, Rotundoaia și Corni;la est dealurile Dric și Galbena;la sud dealurile Voloseni, Vulpe și Rusca;la vest dealul Dobrina.Vegetaţia: este formată din peisaje moderat antropizate, cu trupuri compacte de păduri de foioase, cu terenuri arabile, pajişti degradate şi cu versanţi parţial afectaţi de eroziunea în adâncime şi alunecări de teren. Pădurea Dobrina acoperă partea de vest a municipiului , fiind arie naturală protejată de interes comunitar, cu o suprafaţă totala de 8,448,5 ha din care 7,83 % este pe teritoriul UAT Huşi.Reţeaua hidrografică este constituită din două pârâuri principale Şara şi Drăslăvăţ ce curg din partea apuseană spre răsărit, cu doi afluenti mai mici Turbata şi Schit , care la ieşirea din oraş in partea de est se unesc in pârâul Huşi. Provenienţa lor este din dealurile ce înconjoară Huşiul.
Resursele natural:resursele subsolului sunt puțin variate, fiind preponderente materialele de construcţie, calcare, nisip, argila și loess, terenurile fiind propice cultivării viţei de vie. Potențialul eolian si hidro este ridicat , municipiul fiind strabatut de vanturi şi curenti de aer (vantul Dobrinel) , râul Prut ce curge in vecinatatea oraşului asigurand resursa de apă a municipiului.
Populaţia stabilă a municipiului inregistrează o scădere în perioada 2002-2021, de la 29.510 locuitori in 2002 la 26.266 locuitori (cu 10,99%) in 2011 si la 25.045 locuitori anul 2021, ( cu 15,13%) structura pe vârstă a populaţiei la recensămantul din 2021 fiind următoarea:
| POPULATIA STABILA PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA- 2021 | |||||||||||||||||||
| JUDETUL SEXE | POPULATIA STABILA TOTAL | G R U P A D E | V A R S T A | ||||||||||||||||
| Sub 5 | 5 - 9 | 10 - 14 | 15 - 19 | 20 - 24 | 25 - 29 | 30 - 34 | 35 - 39 | 40 - 44 | 45 - 49 | 50 - 54 | 55 - 59 | 60 - 64 | 65 - 69 | 70 - 74 | 75-79 | 80-84 | 85 ani | ||
| ani | ani | ani | ani | ani | ani | ani | ani | ani | ani | ani | ani | ani | ani | ani | ani | ani | si peste | ||
| A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
| MUNICIPIUL HUSI | |||||||||||||||||||
| Ambele sexe | 25.045 | 1613 | 1513 | 1634 | 1453 | 1104 | 995 | 1534 | 1605 | 1741 | 1696 | 2343 | 1554 | 1975 | 1671 | 1139 | 663 | 478 | 334 |
La inceputul anului 2016 (01 ianuarie) conform datelor INS–Fişa localităţii , populaţia după domiciliu inregistrează o scadere pană la 30.516 locuitori , structura pe varstă fiind urmatoarea :
Fata de anul 2016 evolutia populatiei la recensamantul din 2021 prezinta urmatoarea evolutie :
Se poate trage concluzia că evoluţia populaţiei din municipiului Huşi prezintă un fenomen de uşoară imbatranire, repartizarea pe categorii de vârsă fiind echilibrată ca pondere in totalul locuitorilor, o diferenta mare inregistrand populatia intre 20-39 ani procentul fiind relativ mare.
Conform recensamantului din anul 2021 , majoritatea locuitorilor din municipiul Huşi sunt români 80,65% (20.197) in scaderea fata de (90,95%) in 2011, populaţie de etnie romă inregistrată este de 1,11% (276),in cerestere fata de (0,43%) la 2011 , restul de (18,24%) din populație, fiind apartenență etnică maghiari, evrei , italieni şi alte etnii . Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor la recensamantul din 2021 sunt de religie ortodoxă (68,89%), cu o minoritate de romano-catolică de (11,72%) , restul de (19,39%) fiind de religie penticostală, martorii lui Iehova, adventista, greco-catolica, baptistă, crestină după evanghelie, mozaică şi altele.
În municipiul Huşi, singura arie protejată este Pădurea Dobrina - Huși, cu o suprafață totală de 8.518 ha, din care 7,83% este situată pe raza municipiului, fiind una dintre cele 15 arii de interes comunitar în județul Vaslui, restul acoperind teritorii din comunele invecinate Crețeşti, Dimitrie Cantemir, Hoceni, Olteneşti, Pădureni și Albeşti, administrea fiind facută in intregime de Ocolului Silvic Huşi. Sit-ul Pădurea Dobrina - Huşi se află la limita sudică a regiunii biogeografice continentale, la contactul cu cea stepică, constituind o barieră împotriva avansării stepei spre nord, fiind acoperită de păduri de stejar și carpen, păduri de fag, tufărişuri de foioase ponto - sarmatice.
La nivelul spaţiilor verzi din municipiul Huşi , conform INS şi datelor livrate de Primărie, suprafața spațiilor verzi exitente in anul 2016- 2022, acoperă 56 ha, din care 26,4 ha sunt acoperite de 5 parcuri amenajate in ultimii 10 ani : parcul Cuza Vodă cu suprafaţa de 0, 8 ha, parcul Pompieri cu suprafaţa de 0,13 ha, parcul Cercetaşului cu suprafaţa de 0,23 ha, parcul Rodina cu suprafaţa de 0,4ha şi parcul Recea cu suprafaţa 0,9 ha, primele patru fiind poziţionate in zona centrală a municipiului ,ultimul fiind aplasat in apropierea unei zone marginalizate declarată ca urmare a studiului de referinţă realizat. La nivel general, municipiul Huşi nu întâmpină probleme semnificative legate de calitatea factorilor de mediu. Apar însă o serie de situații negative rezultate din activitatea antropică ce au efecte asupra factorilor de mediu, in special gospodărirea comunală şi gestionarea deşeurilor menajere, agricultura şi echiparea edilitară. Calitatea aerului din municipiul Huşi este puţin afectată de procesele industriale locale, deoarece acestea apropape ca nu mai există, predominante fiind activitaţile fabricare incalţămintei si confecţiilor, de construcţii, industria de prelucrare a vinului şi cerealelor. Semnificativ este impactul traficului urban ce generează gaze cu efect de sera, care contribuie la scăderea calității vieții, dat fiind faptul ca mare parte din zona de locuit este străbătută de artere rutiere importante, Europeana E581 sau DN 24A, care coincide cu şoseaua Huşi - Stănileşti.Alte surse de poluare provin din procesele de ardere pentru încălzirea locuințelor şi obiectivelor socio – economice, care generează poluanţi mai ales în timpul iernii.
Calitatea apei. În municipiul Huşi nu s-au identificat surse importante de poluare a apei. Cu toate acestea, se remarcă o serie de poluanți care afecteaza apele de suprafață de pe teritoriul municipiului: apele reziduale provenite din consumul populației şi agenților economici neracordaţi la canalizare, depozitări necontrolate a deşeurilor, substanțele chimice utilizate în agricultură ce conduc la infiltrațiile de substanțe chimice sau organice , cantitatea de nitriti si nitrati fiind destul de ridicată in zonă, conform Rapoartului de mediu pentru anul 2016.
Calitatea solului. Solurile din municipiul Huşi sunt pretabile creșterii animalelor și agriculturii in special a viţei de vie , de aceea se inregistrează situaţii ce afectează calitatea acestuia: executarea lucrărilor agricole fără respectarea tehnologiilor adecvate, efectuarea fertilizărilor în perioade necorespunzătoare, precum depozitarea necontrolată a deșeurilor rezultate din activităţile desfăşurate şi cele menajere. Principalele riscuri naturale care afectează teritoriul municipiului Huşi sunt cele provocate de fenomenele hidro-meteorologice periculoase: inundații, furtuni, grindină, secetă, îngheț şi de origine geologică: alunecările de teren sau eroziunile. Inundațiile sunt provocate de rețeaua apelor curgătoare, (pe pâraiele Drăslăvăț şi Şara) datorită regimului precipitațiilor (ploi torențiale, topiriea zăpezilor), blocării scurgerii apelor datorită înghețurilor şi in special modului deficitar de amenajare a digurilor paraielor şi lipsei toaletării. Regimul hidrografic al celor două pâraie are un character torențial. Primăvara, în urma creșterii bruște a temperaturii sau vara, în urma ploilor torențiale, acestea transportă mari cantități de apă, ieșind din matcă, afectand gospodariile localizate pe malurile lor. Alunecările de teren se încadrează în categoria deplasărilor bruşte de mase , intalnite in municipiul Huşi pe dealuirile Moțoc și Schit. Fenomenele de uscăciune şi de secetă reprezintă unul din cele mai complexe fenomene meteorologice care afectează destul de frecvent teritoriul municipiului Huşi, datorita poziţionării geografice in depresiune.
Zgomotul este o problemă importantă care afectează sănătatea umană şi calitatea vieții conducand la creşterea stresului, modificand dinamica somnului şi creşte probabilitatea apariției afecțiunilor cardiace. În mare parte, problema este generată de activitatea de transport şi de construcții din municipiul Huşi. În ceea ce priveşte poluarea accidentală, conform raportului APM privind calitatea factorilor de mediu, în 2016, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra factorilor de mediu .Managementul deșeurilor. Impactul semnificativ al deşeurilor se manifestă sub forma modificărilor de peisaj, poluării aerului prin suspensiile antrenate de vânt, a apelor de suprafață care devin bogate în nitriți, nitrați, substanțe periculoase şi a solului care devine infertil şi inapt de a susține formele specifice de viață. În prezent, managementul deseurilor este o gravă problemă la nivelul comunităţii ce acaparează resurse importante ale bugetului local , datorită închiderii depozitului din municipiul Huşi in anul 2006 şi transportarii deşeurilor la platforme indepărtate din municipiul Brăila.
Municipiul Huşi prezintă şi astăzi o bogată incarcatură istorică şi culturală, principalele edificii , biserici, muzee şi clădiri istorice , deşi o parte sunt intr-o stare de degradare destul de avansată
( in special cele administrate de persoane private) atrag vizitatori pasionati de istoria religiei ortodoxe , dat fiind constituirea vechiului targ pe langă Episcopie.
La nivelul turismului se practica turismul religios , dar si cel viniviticol, dat fiind cramele vechi şi cultura viţei de vie, incă de la momentul formarii targului Huşi, tradiţia fiind insă destul de puţin promovată la nivel national, datorită lipsei investiţiilor in acest domeniu. Soiurile albe produse în cramele din localitate sunt: Zghihara de Huși, Fetească Albă, RieslingItalian, Fetească Regală, Aligote. Soiurile principale roșii sunt: Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot.
Conform ultimelor date statistice furnizate de INS , in anul 2022 exista doar 2 structuri de primire turistica cu funcţii de cazare, cu o capacitate de cazare de 122 locuri, inregistrandu-se un număr de 3.307 sosiri ale turiştilor , cu un numar de 3.310 de innoptări .
Bisericile si muzeele care atrag practicarea turismului religios sunt:
Muzeul Eparhial- a fost construit, în anul 1889, de o familie din Huși,Berea, un edificiu valoros, fiind organizate depozite de icoane şi de carte veche, datorită P.S. Episcop Ioachim.
Muzeul Municipal Huși- a luat ființă, pe baza colecțiilor școlare de la Liceul ”Mihail Kogălniceanu” și Colegiul Național ”Cuza-Vodă”, în toamna anului 1956. Muzeul însă este astăzi închis, datorită necesității urgente de consolidare și reabilitare, pentru salvarea colecțiilor,dovezi de neînlocuit ale istoriei municipiului Husi și ale fostului județ Fălciu.
Muzeul viticulturii- face parte din Școala Viticolă din Huși, azi Colegiul de Viticultură "Dimitrie Cantemir", fiind organizate degustări de vinuri pentru vizitatorii cu tematică.
Casa de Cultură „Alexandru Giugaru”- este o clădire de patrimoniu, fiind construită în anul 1892. Clădirea a aparținut Ministerului Justiției, funcționând ca Parchet. Edificiul găzduieşte activități de tip cultural – educative,însă acestea se desfăşoară sporadic, deoarece se află în prezent in reabilitare.
Clădirile istorice ce au inobilat de-a lungul vremii frumosul targ de odinioară, pot fi intalnite şi astazi, unele din ele conservate , altele intr-o stare de degradare avansată, dar care sunt pot fi o resursă importantă in teritoriu pentru noi destinaţii socio-culturale.
Numărul de locuințe existente în Municipiul Huși era la sfârșitul anului 2022 conform datelor furnizate de primarie de 11.140, din care 396 in proprietate publică şi 10.744 in proprietate privată , totalizând o suprafață locuibilă de 481.407 m2 arie desfășurată, din care 12.414 m2 in proprietate publică şi 468.993 m2 in proprietate privată . Astfel, suprafața medie a unei locuințe este de 44,66 m2, iar suprafața locuibilă ce revine, în medie, unui locuitor in anul 2022 este de 15,72 m2.
În anul 2022 s-au finalizat în municipiul Huși 85 locuințe noi și s-au acordat 152 autorizații de construcții.
În anul 2022, conform datelor furnizate de primarie, 7.188 gospodării sunt conectate la rețeaua de canalizare, reprezentând 71,70% din numărul total de gospodării de la nivel local. De asemenea, 97,80% din gospodării sunt conectate la rețeaua de instalație electrică și 41,40 % la rețeaua de încălzire centrală.
În ceea ce privește disponibilitatea utilităților gospodărești în locuințele din municipiul Huși,in anul 2022, 7.925 gospodării (85% gospodării din total) sunt conectate la rețeaua de apă potabilă.
90,00% din gospodăriile de la nivelul municipiului dispun de bucătărie în locuință și 66,40% de baie în locuință.
In anul 2022, 9.132 gospodării (85% gospodării din total) sunt conectate la rețeaua de apă potabilă, 90,00% din gospodăriile de la nivelul municipiului dispun de bucătărie în locuință și 66,40% de baie în locuință.
Municipiul Huși dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, din sursa râului Prut, ce asigură un debit de 200 l/s. Sistemul de alimentare dispune de un volum de înmagazinare de 9.250 mc. Corespunzător debitului de apă de la sursă, există stații de pompare care asigură pomparea debitelor respective în sistemul de alimentare cu apă al municipiului. Debitul de apă potabilă de la sursa menționată este distribuit printr-o rețea de conducte care este insuficientă în unele zone, iar în zonele de dezvoltare, inexistentă.
Rețele de utilităţi ale municipiul Huși in anul 2022 conform datelor furnizate de primarie sunt următoarele :
- reţeaua de distribuție a apei potabile întinsă pe o lungime de 68,9 km.
- Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare din municipiul Huși de 65 km
- Rețeaua publică de distribuție a gazelor naturale din Municipiul Huși are o lungime de 68,3km.
- Lungimea rețelei de iluminat public este 83 de km și este alcătuită din 2.223 stâlpi .
- Lungimea rețelei electrice: LES (linii electrice subterane) 20 KV - 71 km; LEAJT (linii electrice aeriene de joasă tensiune) - 205 km; LESJT (lunii electrice subterane de joasă tensiune) – 120 km.
- Cartiere neacoperite de apă, canalizare şi gaz in totalitate sunt cartierele Dric1, Dric 2,Dric 3.
Serviciile de salubrizare în municipiul Huși sunt asigurate de S. C. Ecosalubrizare Prest SRL Huși, unitate cu personalitate juridică, ce prestează serviciile de colectare, transport și depozitare a deşeurilor în Municipiul Huși, în total deservind:
În zonele de locuinţe cu imobile locuite în comun, respectiv blocuri colectarea deşeurilor se face din cele 30 de puncte de colectare, care au fost dotate cu 126 eurocontainere de 1,1 mc şi începând cu anul 2009 au fost dotate cu eurocontainere pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Ridicarea eurocontainerelor din aceste puncte se efectuează cu utilaje speciale, autogunoierele din dotarea serviciului.
Pe sectoare economice, în Municipiul Huși se evidențiază sectorul de comerț, sectorul industrial, construcțiile, urmate de agricultură, transport etc.
Analizând profilul economic local şi principalele caracteristici ale fiecărui sector economic de activitate, observăm următoarele:
Din totalul de 580 de întreprinderi active în industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii din zonă, 118 activează în domeniul industriei, 40 în construcţii, 255 în domeniul comerţului, iar restul de 167 în alte servicii. În ceea ce priveşte distribuția agenților economici pe clase de mărime si domeniile principale de activitate ale acestora, 87,40% sunt microîntreprinderi (au maxim 9 salariați) predominând comerţul, 10,50% sunt întreprinderi mici (au între 10 şi 49 salariați) activând în domeniul construcţiilor, 1,84% sunt întreprinderi mijlocii (au între 50 şi 249 salariați), în principal din alte servicii şi 0,26% sunt întreprinderi mari (au peste 250 salariați) ce au domenii de activitate în industrie.
In anul 2022 s-au inregistrat un număr de 148 de intreprinderi noi, fiind inchise in aceeaşi perioadă un număr de 68 de intreprinderi.
Populaţia ocupată din totalul populaţiei apte de muncă in anul 2022 cuprinde un număr de 5.197 de persoane, inclusiv persoane aparţinând minorităţii rome, aceasta inregistrand o scădere fata de anii precedenti.
Dintre aceştia, un număr de 2.890 de persoane muncesc în domeniul industriei (fabricarea încălţămintei, fabricarea imbrăcăminte in regim lohn , fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii ), 379 în cel al construcţiilor, 761 de persoane în comerţ, 760 de persoane în alte servicii, iar restul de 407 de persoane activând în domeniul public.
Referitor la numărului şomerilor din municipiul Huşi şi ponderea acestora in totalul resurselor de muncă ,conform datelor AJOFM Agentia Huşi este următoarea :
- in anul 2023, se inregistra un număr de 5.088 someri de lunga durata, 96 de persoane indemnizate asistate si o oferta de 72 locurilor de munca vacante , din care preponderente sunt cele din domeniul industrial : munictor necalificat in domeniul constructiilor, croitor cusător piele, dulgher , fierar betonist,mecanici sudori şi electricieni, urmate de ofertele in domeniul comerţului , vanzător şi in domeniul serviciilor : lucrător spaţii salubrizare locuri publice,ingrijitor spaţii verzi, şoferi, ospătari, spălător vehicule etc. Din ofertele disponibile 46% sunt adresate munitorilor necalificaţi, pentru restul de 54% fiind solicitată calificare pe meseria ofertată.
Potențialul de dezvoltare al municipiului Huși este dat de domeniul serviciilor, industriei încălțămintei , confecţiilor şi construcţiilor. Comerțul este un sector de activitate care are un potențial însemnat de dezvoltare la nivelul municipiului Huși, urmat îndeaproape de domeniul serviciilor şi cel al domeniului agricol.
Populaţia ocupată de etnie romă la nivelul municipiului este preponderent incadrată in muncă in cadrul serviciilor publice de salubrizare , intreţinere a spaţiilor verzi , constructie de drumuri si locuinte , o buna categorie traind insa din indemnizatii sociale.
Cocluzii: Ca urmare a analizării datelor statistice primare și a tendințelor de evoluție înregistrate în perioada anterioară, se poate contura concluzia că la nivelul municipiului Huşi există o tendinţă de stagnare economica, pe piaţa muncii manifestandu-se un fenomene de dezechilibru. Exită o ofertă a locurilor de muncă care ar satisface in proportie de 78,26 % ocuparea persoanelor şomere indemnizabile, insă Agenţia de Ocupare a Fortei de Muncă nu reuşeşte să asigure consiliere şi orientare , in mare parte datorate calificării necorespunzătoare a persoanelor indemnizate şi lipsei fondurilor agenţiei pentru calificarea profesională adecvată a şomerilor , in acelasi timp există un număr foarte mare de someri neindemnizabili , de lungă durată in aceasta situatii fiind categoriile cele mai defavorizate. Crearea unor servicii de consiliere si orientare , care să ofere servicii de informare , consiliere, orientare, formare profesională in corelare cu cerinţele pieţei , reorientare , recalificare şi juridice pentru populatia marginalizata ,in care să se implice ONG-urile acredite in aceste domenii , ar putea fi o oportunitate ce ar putea asigura echilibrarea balanţei cererii şi ofertei locurilor de muncă la nivelul municipiului Huşi pe de o parte , iar pe de altă parte s-ar putea actiona prin informare, demersuri specifice și permanente de înregistrare în baza de date a persoanelor inactive conform prevederilor Legii nr. 76/2002, consiliere, destinate creșterii ocupabilității în rândul populației de etnie romă ,cu accent pe segmentele tinere și femei rome, acțiuni de informare și consiliere profesională, mediere și facilitare a angajării, inclusiv prin campanii de promovare a avantajelor angajării tinerilor în rândul angajatorilor destinate încurajării participării părinţilor romi la procesul educaţional din şcoală și din afara ei, fiind astfel atinsa si componenta de educatie.
Acţiunea ar avea efecte benefice inclusiv asupra persoanelor nemulţumite de nivelul veniturilor salariale , care ar avea posibilitatea evoluării in carieră şi obţinerii de venituri superioare, dar şi reducerii numărului de persoane aflate in risc de sărăcie şi excluziunii socială, prin o abordare inovativă, bazată pe implicarea activă a comunităţii.
În anul scolar 2022-2023, în Municipiul Huși avea un număr de 12 unități școlare, respectiv o unitate de învățământ pentru nivelul antepreșcolar, 3 unități pentru nivelul preșcolar, 3 instituții pentru nivelul primar și gimnazial (inclusiv special), 5 licee .
În ceea ce privește numărul elevilor din municipiul Huși, acesta este în anul scolar 2022-2023 de 4.747 de elevi, din care, copii în creșe – 27, copii în grădinițe – 772, în cadrul învățământului primar și gimnazial s-a înregistrat un număr de 1.984 elevi, la nivelul de instruire liceal existau 1.676 elevi, în cadrul școlilor profesionale existau 287 de elevi. Pentru toate nivelurile prezentate anterior, s-a înregistrat un număr total de 338 cadre didactice. Pentru asigurarea serviciului medical, în municipiul Huși există un singur spital public cu un număr de 287 de paturi , în cadrul căruia funcţionează un ambulatoriu si 3 cabinete publice. Cabinetele medicale sunt în număr de 54, din care: 2 cabinete medicale de medicină generală din domeniul privat , 4 cabinete școlare, 12 cabinete private de familie, 19 cabinete private stomatologice și 21 cabinete medicale de specialitate din sectorul privat. De asemenea, municipiul dispune de 8 farmacii (o farmacie din mediul public și 7 farmacii din mediul privat), 3 puncte farmaceutice (una publică și două private), 12 laboratoare medicale, din care 5 în sectorul public și 7 în sectorul privat , cât și 5 laboratoare private de tehnică dentară.
Privitor la numărul medicilor din orașul Huși, acesta este mai mare în sectorul public, repectiv 51 de medici (din care 2 medici de familie) iar în sectorul privat există 19 medici (din care 12 medici de familie). Numărul stomatologilor din sectorul privat este de 16, iar în cadrul sectorului public există un singur medic stomatolog. Municipiul Huși dispune de un număr de 18 farmaciști în mediul privat și doar un farmacist în sectorul public.În ceea ce priveşte personalul mediu sanitar, la nivel local se observă o situație pozitivă în ceea ce privește numărul acestora, municipiul înregistrând valori net superioare celor județene sau regionale, repectiv 192 persoane în mediul public și 59 în mediul privat.
Suprafața zonelor de agrement de la nivelul municipiului este destul de scăzută, comparativ cu alte zone urbane, posibilitățile de recreere și petrecere a timpului liber ale locuitorilor fiind destul de limitate. Pentru recrere și activități sportive, orașul deține 4 terenuri sportive (atât publice, precum Stadionul Municipal Huși și Sala de sport, cât și private) și 5 parcuri, din care doar 4 parcuri au locuri special amenajate pentru copii.Persoanele din municipiul Huși își pot petrece timpul liber doar în Biblioteca Municipală “M.Ralea” sau in 2 muzee cu colecții publice: Muzeul Episcopal și Muzeul Viticol, muzeul Municipal fiind in renovare. La nivelul municipiului există 1 cinematograf complet renovat , 1 teatru de vară in constructie finantat prin SDL 2018-2023 ( GAL HUSI-CI). Casa de cultură „Alexandru Giugaru” reprezință o altă opțiune unde populația participă la activități de tip cultural educativ , recent renovată. Totodata 'Casa Moruzzi' este centrul cultural -educational finantat tot prin SDL 2018-2023 ( GAL HUSI-CI). Municipiul dispune de puține de locuri de parcare special amenajate, proprietarii de mașini continuând să iși parcheze mașinile pe drumurile publice, în fața blocurilor sau în spații personale.
Sub aspect social, în Municipiul Huși, există 3 centre de asistență socială pentru copii cu dizabilități, 2 centre de asistență socială pentru adulți cu dizabilități, 3 orfelinate, 2 centre de asistență socială pentru vârstnici și 1 cantină de ajutor social. Prin GAL- SDL 2018-2023 sunt inncurs de reabilitate : 1 centru social de urgenta, 1 centru de ingrijire la domiciliu batrani, 1 centru medico-social si constructii noi 1 centru multifunctional si 1 club al seniorilor.Serviciul Public Local de Asistență Socială Huşi are personalitate juridică şi se ocupă de realizarea anchetelor sociale, stabilirea, acordarea, modificarea, încetarea, suspendarea ajutoarelor sociale. La momentul actual, un număr de 2.832 de persoane care beneficiază de asistenta comunitara din care 708 persoane sunt recunoscute la nivel local ca fiind de etnei roma ( familii cu copii ). Servicii sociale in domeniul protecției și promovării drepturilor copilului și de asistență socială, se desfășoară şi de furnizori privați Pentru protecția și promovarea drepturilor copilului au fost asigurate servicii de tip rezidențial de Asociația ,,Congregația Surorilor Franciscane Misionare de Assisi” ,servicii educaţionale de “Asociatia Filantropia Ortidoxa Husi”.Pentru persoanele adulte “Congregația Surorilor Săracilor Părintelui Vicenzo Morinello”asigură servicii de tip rezidențial pentru persoanele adulte cu handicap şi servicii de consiliere și suport pentru persoane vârstnice. Asociația ineomunitară ,,Econova” si " Asociatia Filantropia Ortodoxa Husi' asigură servicii de asistență paleativă, suport emoțional; serviciile de îngrijire medicală şi socială la domiciliu pentru persoanele vârstnice, "Centrul Diecezan Caritas Iaşi" serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice si servicii de consiliere si ocupare .
În Municipiul Huși există un sistem de transport public urban, fiind asigurat de firme din sectorul privat, două trasee cu câte 24 stații, cu 117 curse zilnice, deservit de 6 microbuze a 22 locuri fiecare. Transportul în comun se desfășoară momentat doar pe arterele principale asigurand deplasările cărte şcolile existente in proximitatea acestora şi accesul populației la extremităţile oraşului zona industrială si autogării. Legătura cu localitățile din jur se face pe un număr de 21 trasee.In prezent, primaria implementează un proiect prin PMUD pentru asigurarea transportului public local şi periurban, ce conectează toate zonele municipiului, conducand la creşterea accesului populație din ZUM-uri la toate instituțiile de interes.
Principalele organiţatii, federaţii şi ONG-urile ce desfăşoară intervenţii în domeniul susținerii comunităților, a populației vulnerabile sau în situații de risc de pe raza municipiului Huşi sunt urmatoarele:
Autorităţile locale cat şi organizaţiile partenere au experienţă bogată in elaborarea şi implementarea proiectelor , cele mai relevante 3 proiecte din ultimii 5 ani fiind:
| Titlu Proiect | Construcția unui centru multi-funcțional în ZUM 3-Dric- SMIS 138482 |
| Perioada | 19.12.2021-31.12.2023 |
| Bugetul | 3.571.828,42 lei |
| Sursa de finanţare | FEDR + contributia propie |
| Aplicantul | UAT Municipiul Husi |
| Partenerii | - |
| Principalele activităţi | Construire CCI pentru activitati socio-educationale pentru 100 copii si 130 adulti sin zona urbana marginalizata |
| Numărul şi tipul beneficiarilor | 230 de copii si adulti |
| Comunitatea tinta | ZUM 3 (Raiesti, Dric, Recea , Gradinari) |
| Stadiul | Nefinalizat |
| Titlu Proiect | Înființare centru cultural-educațional- Reabilitare/modernizare Casa Moruzi SMIS 142239 |
| Perioada | 22.11.2021-31.12.2023 |
| Bugetul | 3.272.002,42 lei |
| Sursa de finanţare | FEDR + contributia propie |
| Aplicantul | UAT Municipiul Husi |
| Partenerii | - |
| Principalele activităţi | Reabilitarea si dotarea cladirii Casa Moruzi in vederea deschiderii unui centru cultural educational. In cadrul centrului educational vor functiona cluburi artistice, culturale si educationale pentru 70 de copii. |
| Numărul şi tipul beneficiarilor | 70 copii din zone urbane marginalizate |
| Comunitatea tinta | ZUM 1 ( Scolii-Corni);ZUM 3 (Raiesti, Dric, Recea , Gradinari) ZUM 4 (Schit –Plopeni) ;Zona functionala |
| Stadiul | Finalizat ( in faza de receptie finala) |
| Titlu Proiect | Reabilitarea dispensarului Casa Ralea și înființarea unui centru de recuperare medicală pentru adulți și copii SMIS 142238 |
| Perioada | 09.12.2021-31.12.2023 |
| Bugetul | 2.461.640,56 lei |
| Sursa de finanţare | FEDR + contributia propie |
| Aplicantul | UAT Municipiul Husi |
| Partenerii | - |
| Principalele activităţi | Reabilitarea cladirii dispensarului Casa Ralea in suprafata de 177,75mp si dotarea cu echipamente destinate furnizarii serviciilor de recuperare medicala, servicii oferite unui numar de 100 persoane |
| Numărul şi grupul ţintă vizat | 100 persoane |
| Zona distinctă din teritoriu | ZUM 3 |
| Stadiul | Nefinalizat |
Cele 3 infrastructuri sociale prezentate mai sus , alături de alte 2 infrastructuri sociale in curs de finalizare in cadrul SDL 2018-2023, " Clubul Seniorilor" - POR - SMIS 153168 si " Centrul social de urgență " POR - SMIS 142240, vor asigura spațiile necesare derulării serviciilor socio -educaționale adresate copiilor, bătranilor si persoanelor marginalizate, identificate ca fiind necesare in baza prezentei strategii. Raționamentul logic este că prin SDL implementată, s-a asigurat infrastructura necesară , iar intervențiile din strategia actuală devin funcționale imediat , fiind asigurată astfel continuitatea si conexiunea dintre cele 2 SDL. Acest lucru oferă avantajul mobilizării resurselor din FEDR din prezenta SDL spre rezolvarea altor nevoi urgente din comunitatile marginalizate, respectiv construirea de locuințe sociale individuale , infrastructură educațională conform nevoilor identificate , construirea unui centru de zi de tipul spălătorie comunitară in ZUM , intervențiile devenind in acest sens complementare , fiind asigurată astfel infrastructura nouă/modernizată , dar si funcționarea centrelor dupa expirarea perioadei de sustenabilitate asumată.
